2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 97
pentru a se impune, de un mers sãltat sau de
mlãdierea vocii – simpla lui prezenþã creeazã
re spect ºi umple parcã locul gol dintre noi, cei
mãcinaþi de patimi ºi El, care ne vede, ne în -
þelege ºi ne iartã veºnic. Liviu are privirea aþin -
titã spre podea, fiind împovãrat de grijile ºi
nevoile celor din jur. Parcã pluteºte prin mulþi -
mea care îl atinge, cu pioºenie ºi re spect. Nici
nu îndrãznesc sã fac un astfel de gest pentru a
nu ºtirbi nimic din vraja momentului sau din
curge rea evenimentului. ªtiu cã, în astfel de
mo men te, preoþii nici nu clipesc, neputând sã
aibã ex presii ale familiaritãþii! Ritualul curge
în tipicul lui plin de mis ter ºi tainã, iar omul
este abandonat în favoarea slujitorului divin.
Însã, dintr-o datã, vãd cum mâna lui se miºcã ºi
mã ia de mânã scurt, bãrbãteºte! Timpul în cre -
meneºte ºi eu, surprins, izbucnesc în lacrimi de
bucurie. Mi se pare anormal ºi de neimaginat
gestul lui – ca într-o fulgerare, mã lumineazã
gândul cã, pânã la urmã, dincolo de religii, de
manifestãri sau convenþii, prietenia ºi uma ni -
tatea sunt mult mai presus de alte sentimente
cunoscute. Efortul meu de a fi venit doar pentru
aceastã trãire pânã la Roma îmi pare nu doar
rãsplãtit, ci eclipsat to tal de gestul lui, care, pe
mo ment, se dezbracã de haina slujirii ºi o îm -
bracã pe cea a umanitãþii – sau poate cã aceasta
este, la nivel absolut, expresia slujirii! ªi simt
din plin cã lacrimile sunt cheile care deschid
împãrãþia Cerurilor!
(Roma, 20 februarie 2011)
Conferinþa Internaþionalã despre avangarda
româneascã la Universitatea din Ierusalim
Centrul pentru Studierea Iu da ismului
din România, din cadrul Uni ver si -
tãþii Ebraice din Ierusalim, în cola -
borare cu Institutul Cul tural Român, a or ga nizat,
între 12 ºi 14 decembrie 2010, o con ferinþã in -
ternaþionalã, intitulatã „Avan gar da ro mâneascã
între Bucureºti, Paris ºi Tel Aviv”. Programul
foarte încãrcat al con fe rin þei, la care au participat
specialiºti din Româ nia, Is rael, Fran þa, Elveþia,
Suedia, Statele Unite, a cuprins 15 comunicãri,
douã filme ºi o masã rotundã.
Unele comunicãri au avut caracter de
sin teze, altele au fost ded i cate unor artiºti
avan gardiºti (Isidore Isou, Gherasim Luca,
Ilarie Vo ronca, Paul Celan, Sesto Pals, Mar cel
Iancu). S-a discutat despre avangardã din
punct de ve dere con cep tual ºi al continuitãþii
fenomenului în timp. Diversitatea subiectelor
ºi al abordãrilor depãºeºte cadrul limitat al
Mirel HORODI
Tel-Aviv, Is rael
unui articol. De aceea, în cele ce urmeazã, mã
voi referi la masa rotundã care a concluzionat
conferinþa ºi la câ teva puncte de vedere abordate
în comunicãrile de sintezã.
Masa rotundã, având ca subiect raportul
dintre „periferie ºi centru” în cadrul avangardei,
a fost moderatã cu tactul ºi priceperea cunoscutã
de Mi chael Finkenthal (Johns Hopkins Uni ver -
sity, USA). La întrebarea dacã Parisul sau alt
oraº eu ro pean poate fi considerat ca fiind cen -
trul avangardei ºi care a fost rolul Bucureºtiului,
în acest cadru, s-au dat rãspunsuri diferite, fie -
care par tic i pant la discuþie privind problema din
alt punct de vedere.
Leon Volovici (Universitatea Ebraicã din
Ierusalim), a deschis dezbaterea amintind scan -
dalul pe care l-a provocat B. Fundoianu, în anii
’20, prin afirmaþia ºocantã cã din punct de ve -
dere cul tural, România era de fapt o colonie a
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E