2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

92 MARTIE 2011
ÎN LUME
ROMÂNI
înconjurat de oameni care l-au îndrãgit ºi apre -
ciat. Conversaþia cu el este o rarã plãcere. Ironia,
autoironia, persiflarea, alunecarea spre ludic,
lim bajul simplu, clar, di rect, sfãtos cu care se
adreseazã interlocutorului face ca prezenþa a -
cestui „Moº Bodrângã” cum îi place sã se pre -
zinte, sã fie una dintre cele mai atrãgãtoare
persoane.
Pentru cã firul vieþii sale s-a desfãºurat pe
drumul omului de omenie, i-a mai adus încã o
recunoaºtere de valoare în ochii celor care-l
cunosc. Dragostea neþãrmuritã pentru Basa rabia
sa natalã ºi oamenii ei pentru care nu de puþine
ori a fost gata sã sarã în foc, i-au colorat viaþa ºi
i-au dat satisfacþia cã a putut sã-i ajute, chiar ºi
ma te rial, din prea plinul inimii sale. Ovidiu
Crean gã este model strãlucit ºi pentru fraþii sãi
basarabeni care i-au acordat multe diplome ºi
titluri onorifice, iar câteva ºcoli, cãmine cul -
turale ºi strãzi îi poartã numele.
ªi ar mai fi de spus încã multe altele.
Pentru cã am avut ºansa ºi norocul sã mã numãr
printre cei apropiaþi lui ºi familiei lui, mi-a dat
prilejul sã-l admir pentru cum ºi-a crescut copiii
ºi nepoþii, pentru întreg devotamentul sãu faþã
de familie, de prieteni ºi de toþi cei care i-au stat
aproape, dar ºi de fiinþele necuvântãtoare din
preajma lui, în spe cial câinii. Dacã prinde o
muscã în casã, nu-l lasã inima s-o omoare, o dã
afarã, sã trãiascã ºi ea, fiindcã ºi ea este o fãpturã
creatã de Cel de Sus. M-a uns la suflet dragostea
lui pentru frumos ºi pentru înalte valori mo rale.
Aº mai adãuga ºi un alt as pect ºi anume acela cã
îi plac nu numai florile, ci ºi buruienile, de unde
i se trage un anume as pect, este uneori „buru -
ienos la gurã” cum obiºnuieºte sã se „scuze”
pentru limbajul lui uneori cu picanterii. N-aº
vrea sã închei fãrã sã amintesc de pasiunea lui
pentru pescuit, adevãrat izvor de povestiri, ase -
menea oricãrui pescar care se respectã.
Respectul este ºi cuvântul cu care închei
aceste rânduri ºi pe care îl adaug celuilalt
cuvânt, cel de inimã, dragostea, dar ºi preþuirea,
cuvinte care îi sunt adresate de toþi cei care îl
cunosc ºi de colaboratorii „Obsevatorului” ºi ai
pu bli ca þiei „Faptu`di vers” din To ronto, la care
se alã turã un numãr mare de colaboratori ale
altor publicaþii onorate prin scrisul sãu.
SÃ NE TRÃIEªTI, dragul nostru Ovidiu
Creangã!
Prima bibliotecã publicã româneascã
din Can ada
Ioana DRAGOTÃ
FAMILIA ROMÂNÃ
Din România de pãmânt, România
de apã ºi de piatrã poþi ieºi cu uºu -
rinþã. Dar mai existã o Românie de
sentimente, amintiri ºi cuvinte, care te însoþeºte
oriunde ai fi. Ca sã nu te pierzi de aceastã a doua
Românie, existã un ajutor preþios: cartea.
Povestea primei biblioteci publice ro mâ -
neºti din Can ada, începe cu povestea familiei
Costache, care a emigrat în Can ada în anul
2006, ºi poate fi cititã în întregime pe site-ul
Fundaþiei culturale Biblioteca româneascã,
http://bibliotecaromaneasca.org/in-biblioteca.
Proiectul Biblioteca Româneascã s-a nã -
scut ca o intenþie de familie. Ar fi totuºi mult
spus sã considerãm cã s-a nãscut „proiect”. A
fost mai întâi nevoia noastrã de carte în limba
românã, apoi a copiilor noºtri, am cãutat la bi -
bliotecile comunitare ºi am constatat cã nu exis -
tã nimic în acest sens. Am gãsit doar carte în
englezã, francezã, italianã, spaniolã, germanã,
rusã. Desigur am aflat de Librãria Ro mâ neas -
cã, am vizitat-o, ne-am oprit la câteva titluri…
to tuºi nu ne dãdeau pace sutele de cãrþi lãsate
de izbeliºte prin vecini, pe la rude, la plecarea
din þarã; aºa cã am decis sã gãsim o cale sã le
aducem aici. Astfel, proiectul, cum îi spun mul þi,
a demarat, ca probabil multe altele similare, de
la oameni simpli ºi nevoile lor.
Nu am ales Mon treal pentru bibliotecã,
am ales acest oraº pentru a ne creºte copiii în
Can ada, iar noi fiind trãitori în Mon treal, de -
sigur cã iniþiativa a debutat aici. Ideea co lec -
tãrii de cãrþi în România nu a apãrut mai apoi,
ci simultan. Ne-am gândit cã românii din Can ada,
dupã ce ºi-au adus cu mari sacrificii câteva vol -
ume, poate cele mai dragi fiecãruia, nu-ºi pot
dori sã le punã la dispoziþia comunitãþii, pentru
cã atunci când eºti departe de valorile culturale
natale, poate cele puþine pe care ai reuºit sã le
aduci cu tine, capãtã altã greutate, o valoare