2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

90 MARTIE 2011
ÎN LUME
ROMÂNI
FAMILIA ROMÂNÃ
nescolog a vorbit despre Eminescu, insurgentul
scoþând în evidenþã, în urma studiilor sale fãcute
în arhivele din Budapesta ºi Viena, un el e ment
biografic im por tant ºi elocvent pentru formarea
unei imagini mai clare asupra vieþii ºi at mo -
sferei politice în care poetul a petrecut ul tima
parte a vieþii sale: existenþa unui pis tol pe care
Eminescu avea permisiunea sã îl poarte per ma -
nent, chiar ºi în spital, pentru a se apãra.
Dr. Theodor Damian, în comunicarea sa
Accente creºtine în poezia lui Eminescu pri -
veºte cu ochiul critic al teologului, dar ºi cu
subtilitatea filozofului ºi a poetului, op era emi -
nescianã ºi scoate în evidenþã profundul sen ti -
ment creºtin al lui Eminescu, care stã la baza
pietãþii sale în poemele religioase, pietate ce
apare im plicit ca izvor al concepþiei sale despre
lume, oglinditã în op era sa poeticã.
Valentina Ciaprazi, a vorbit despre Mihai
Eminescu, Charles Baudelaire ºi Septime Gor -
ceix ºi traducerea lui Eminescu în limba fran -
cezã, evidenþiind valoarea universalã a poeziei
eminesciene. În incheiere, cu un remarcabil tal ent
actoricesc, V. Ciaprazi a recitat într-o fran cezã
impecabilã un poem de Mihai Eminescu.
Doru Tsaganea a prezentat lucrarea Semni -
ficaþia Congresului de la Berlin în pu blicistica lui
Eminescu. O notã deosebitã a acestei comunicãri
a conferit-o prezentarea ta bloului „Congresul de
la Berlin” pictat în 1881 de celebrul pictor
Anton von Werner ºi care nareazã prin gestica ºi
amplasarea personajelor, poziþia marilor puteri
în contextul Congresului din 1878, în care se
recunoaºte ºi independenþa României.
Dr. Na po leon Sãvescu a vorbit despre
Fe no menul dacic în viziunea lui Eminescu, dia -
logând cu audienþa ºi recitând versuri din Emi -
nescu. Scriitorul Mircea Sãndulescu, în in ter -
venþia sa, a scos în evidenþã trãsãturile pozitive
ºi neg a tive ale poetului.
Mas ter of cer e mony a fost jurnalista, critic
literar Mariana Tera, care, secondatã de doamna
Sol o mon, a introdus pe rând fiecare mo ment
prin comentarii ex treme de pertinente. At mo -
sfera academicã ºi nivelul estetic în care s-au
desfãºurat lucrãrile a fost completatã de un re -
cital de poezie susþinut de Claudia Damian, reci -
tarea în limba germanã a poemului Mai am un
singur dor de Ion Vitelariu, recitare Um bra lui
Istrate Dabija-voievod, ºi un mo ment muzical
de cântece ºi romanþe pe versuri de Eminescu în
interpretarea talentatei soliste Lia Lungu, me -
sagera artei lirice româneºti în Amer ica.
Galeria „Spir i tus” a Institutului Român de
Teologie ºi Spiritualitate Ortodoxã, condusã de
artista Viorica Colpacci, a prezentat o expoziþie
dedicatã marelui poet. S-au expus lucrãri de
picturã, sculpturã ºi fotografie de artã ale ar -
tiºtilor din New York, iar Doru Tsaganea a
prezentat douã printuri de fotografie digitale de
largi dimensiuni realizate în întregime de autor.
Garabet Salgian a prezentat un peisaj de
iarnã stilizat, amintind nos tal gic de iernile na tale.
Picturile Ruxandrei Dumitrescu, mai pu -
þin cunoscute pânã acum în comunitatea româ -
neascã din New York, ne dezvãluie o pictoriþã
de tal ent care ºtie sã mânuiascã culoarea ºi sã
transmitã prin imaginea unui simplu peisaj de
iarnã o lume interioarã.
Lee Vasu, for mat la ºcoala artei Bi zan -
tine, a expus douã tablouri inspirate de pictura
Bisericii Sfânta So fia. În lucrãrile sale „Albastru
Re gal Bizantin” ºi „Roºu Re gal Bizantin”, con -
tactul cu spiritualitatea ºi arta creºtinã se resimte
în puritatea stilisticã ºi atmosfera spiritualã. Ele
exprimã cu mijloacele abstracte ale artei spi -
rituale moderne, frumosul tran scen den tal.
Tabloul „Irisi” al lui ªerban Chelariu, în
tonalitãþi aurii, aproape monocrome, aduce o
atmosferã de toamnã, de liniºte, parcã detaºatã
de violenþa lumii, conducând cãtre meditaþie ºi
contemplare. Este o atmosfera interioarã în
acest tablou ce parcã te îndeamnã sã meditezi
asupra trecerilor, asupra apropierii de liniºte, ca
într-un poem filosofic.
Viorica Colpacci expune o sculpturã lu -
minoasã, monumentalã intitulatã „Steaua” care
reprezintã o schimbare de direcþie în creaþia sa.
Artista foloseºte lu mina ca parte integrantã ºi
el e ment compoziþional pentru a transmite
semni ficaþii metaforice ºi metafizice. Ea mâ -
nuieºte simboluri universale din tradiþia cultu -
ralã iu deo- creºtinã cum ar fi punctul, cercul,
crucea ºi simboluri numerice, inspirându-se din
filozofia ºi mistica medievalã ºi cosmologia mo -
dernã. Scopul autoarei este ca prin folosirea
tehnicii asamblajului formatã din obiecte „ready
made”, lu mina fluorescentã ºi LED în com bi -
naþie cu tehnica oþelului sudat, sã exprime, prin
mij loa cele de limbaj al artei contemporane, ade -
vãruri biblice. Lucrãrile sale recente din care face
parte ºi aceasta, au diferite straturi de semni ficaþii
ºi necesitã o hermeneuticã interdisciplinarã.
Dedicatã lui Mihai Eminescu, expoziþia în
ansamblul prin caracterul ei pa tri otic, liric ºi
creºtin ar putea cu siguranþã ilustra un volum de
versuri al marelui poet. Simpozionul Mihai E -
mi nescu din acest an a fost fãrã îndoialã o reu -
ºitã a institutului, aducând o contribuþie im por -
tantã la cultura româneascã. (VIP)