2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 87
drãguþe ºi neîngrijite sau neasortate. Sigur cã
„frumuseþea se opreºte la suprafaþa pielii, în
timp ce urâþenia ajunge pânã la oase” (Murphy),
dar mi se pare firesc ca aceastã cãlãtorie, cu ºi
despre oameni, sã fi început din ex te rior spre in -
te rior. În secunda când ajungi în in te rior... nu
mai ai timp pentru restul niciodatã. Româncele
sunt femei drãguþe, marea majoritate, asta cred
ºi acum, dupã ce am vãzut mai multe „popoare
de femei”. Consideram, pe atunci, cã le lipseºte
(tot majoritãþii), informaþia, amãnuntul dacã
vrei. Tu ºtii, aºa cum ºtiu ºi eu, cã „de la sublim
la ridicol e doar un pas”, aºa cum de la sexy la
vul gar e tot un pas. Acum de unde ºi pânã unde
consideram eu cã ºtiu sau am calitatea necesarã,
gustul sau cunoºtinþele pentru a da sfaturi... nu
pot sã-þi explic! Cert este cã aveam o rubricã la
un im por tant ziar sãptãmânal, pe unde n-am
cãlcat vreodatã, nu mã ºtia nimeni, ci doar tri -
miteam articolele. Mai ºtiu cã rubrica era foarte
apreciatã. Dupã mulþi, foarte mulþi ani, am ur -
mat un curs de cosmeticã ºi machiaj, (pentru
sufletul meu) ºi îþi pot spune cã n-am aflat multe
lucruri noi faþã de ce ºtiam atunci. Am învãþat
doar unele tehnici.
— De asemenea, sunt curioasã sã ºtiu,
când ai decis sã te sta bileºti în Grecia ºi de ce ai
ales sã-þi trãieºti viaþa tocmai în þara vacanþelor
de neuitat ºi a vechilor înþelepþi din Antichitate
— A fost soarta, nu eu, cea care a ales în
locul meu. Grecia a reprezentat þara vacanþelor
mele timp de 7 ani, 1990-1997. În România
lucram cu greci. De câte ori am venit aici nicio -
datã nu mi-am imaginat cã va fi „casa mea”
vreodatã. Era totdeauna „casa mea de vacanþã”,
„casa mea de suflet.” Eu îmi doream sã merg în
Can ada, în partea francezã. M-am recãsãtorit cu
un grec ºi aºa m-am stabilit aici. Între timp am
divorþat, sunt la al doilea divorþ, deci sunt „foar -
te divorþatã”. Deci m-am stabilit aici din 1997,
dar legãtura mea cu Grecia este dintotdeauna:
istoria, mitologia, primul meu di rec tor, (pe vre -
mea lui Ceauºescu) era greco-român… totul se
leagã. Aºa a fost sã fie! Stau aici acum, dar mi se
pare cã am fost aici dintotdeauna. ªi asta a fost
senzaþia încã din prima zi, ca turist: „casã”, dar
„casã de vacanþã”. Cel mai greu mi-a fost când
am început sã lucrez ºi vedeam palmieri, de o
parte sau cealaltã a strãzii. Palmierii, în mintea
mea, erau legaþi de vacanþã, soare, mare… cum
sã mergi la serviciu… în loc sã te plimbi!
— ªtim cã gânditorii greci aºezau totul
sub spectrul reflectãrii filosofice. Probabil cã
grecii au moºtenit un strop de înþelepciune de la
strãmoºii lor. Din aceastã perspectivã, ai ob ser -
Cu Ministrul plenipoteþiar Nicolae
Anton, Consulul României în Grecia
vat, cumva, cã grecii sunt mai înþelepþi decât noi
românii sau ºtiu sã trãiascã mai frumos ca noi
— Înþelepciunea e lucru mare. Nu, nu cred
cã grecii au moºtenit acest strop de înþelepciune.
Existã „Miturile lui Esop”, existã toatã pleiada
de filozofi pe care Grecia „i-a dãruit” omenirii.
În Europa nu cred cã existã vreun popor care a
moºtenit ex act „acest strop” de înþelepciune
despre care vorbeºti, din pãcate! Fiecare popor
este înþelept, în felul lui, dar popoare mai înþe -
lepte mi se par cele asiatice, doar cã ele urmeazã
o altã filozofie. „Tinereþea e timpul de a învãþa;
bãtrâneþea e timpul de a aplica”, spunea J.J.
Rous seau. Probabil cã noi, europenii… suntem
încã niºte popoare tinere… cu toatã vechimea
istoricã. Avem neaºteptat de multe lucruri co -
mune cu grecii, chiar dacã-i considerãm, în une -
le concepþii, puþin „mai orientali” decât noi.
Aceasta este percepþia în România, uneori chiar
aºa este, dar cred cã nu toate aceste diferenþe
sunt greºite. Calitatea vieþii ºi modul de viaþã
sunt mult mai bune aici, da, grecii trãiesc mai
frumos ca noi. Iau lucrurile mai „în uºor” ºi
acordã o mai mare importanþã zilei de astãzi,
fiecãrei clipe. Ei trãiesc fiecare zi ca ºi cum ar fi
ul tima… ºi cine-mi poate garanta mie, ºi fie -
cãruia dintre noi, cã nu este aºa Nu în sensul fa -
tid ic al expresiei, ci în sensul de a face tot ce poþi
pentru a te simþi bine azi, pentru cã mâine poate
fi mai rãu!
— Eu cred cã presa scrisã este ºi va rã -
mâne un in stru ment performant de comunicare,
educare, informare. Ce ingrediente e necesar sã
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E