2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 85
ROMÂNI ÎN LUME
Despre ferestrele de libertate
oferite de munca de jurnalist
Interviu cu Ioana Diaconu, re dac tor ºef la Ziarului românilor din Atena
Interviu realizat de Liliana MOLDOVAN
— Henriette Yvone Stahl compara cãrþile
cu niºte sonate sau simfonii. Dragã Ioana, con -
sideri cã simfonia cuvintelor înºirate cu price -
pere pe pagina tipãritã are acelaºi ecou în ziua
de astãzi ca ºi în trecut Mai
citesc contem poranii noºtri
Mai au nevoie de ziare ºi
cãrþi
— Dacã Yvone Stahl
comparã cãrþile cu muzica,
atunci am sã-þi spun ce cre -
dea Le o nardo da Vinci: „Pic -
tura e o poezie pe care o vezi
în loc sã-o auzi, iar poezia e o
picturã... pe care o auzi în loc
sã o vezi.” ºi ca sã închid cu
cãrþile, asemeni lui Ernst
Wie chert cred cã singurele
lu cruri care nu fac rãu ni mã -
nui sunt cãrþile. „O carte nu e
nici o lege, nici o sen tinþã.”
Am citit mult, nici o datã de -
stul. Uneori am con siderat cã
mi-am pierdut timpul citind ceva, al teori am
simþit fericire… dupã doar câteva cuvinte. Ade -
vãrul este cã niciodatã nu-þi pierzi timpul citind
ceva: bun, rãu, calitativ sau mai puþin, chiar ºi
faptul de a fi în to tal dezacord cu ceea ce citeºti
te pune pe gânduri, te ajutã sã de fineºti mai bine
ceea ce crezi de ceea ce este departe de adevãrul
tãu. Impactul cãrþilor ºi zia relor este acelaºi,
dacã vrei sã comparãm tre cutul cu prezentul,
doar cã proporþia celor care se apleacã asupra
„tipãriturilor” a scãzut. Pe de o parte e nor mal sã
fie aºa, radioul ºi televiziunea luând locul,
într-un fel sau altul cãrþilor ºi ziarelor. Pe de altã
parte mass-me dia modernã reuºeºte doar sã
informeze publicul. Cultura nu se poate face nici
prin internet, nici prin ra dio-tv. ªi dacã ac cep -
tãm cã un om cult este acela care a uitat tot ce-a
citit, în sensul cã ºi-a însuºit deja cunoºtinþele,
atunci, fãrã sã citeºti, reuºeºti sã fii doar un om
informat. Concluzia este cã cititul e ca op era: îþi
place sau nu. Cred deci cã
sunt mai puþini cei care ci -
tesc în ziua de astãzi, dar cei
care o fac nu se deosebesc cu
nimic de generaþiile ante ri -
oare. Nevoia de cãrþi ºi ziare
este con stan tã, dar este doar
pentru unii.
— Care este situaþia
ro mânilor stabiliþi în Gre -
cia Apreciazã eforturile
unor redactori originari din
România de a edita ºi dis -
tribui ziare româneºti
— În Grecia ritmul de
viaþã este in fer nal, deci
timpul este limitat. Sau cel
puþin aºa simt eu. De câte ori
vin în România am sen -
zaþia... cã trãiesc „în re luare”, timpul pare cã se
târâie. Majoritatea ro mânilor de aici preferã ra -
dioul, televiziunea ºi foarte mulþi au antene pa -
rabolice ºi vãd pos turile româneºti. Nu foarte
mulþi folosesc in ternetul. Ziarele sunt citite mai
mult de cãtre cei care trãiesc în sate, comune,
insule. E firesc aº spune, ei se simt mai departe
„de casã” decât noi, cei care avem mai multe
posibilitãþi de a afla veºti. Totuºi, în Grecia
situaþia e para do xalã. Cel mai mult citesc cei
care... nu te aºtepþi sã citeascã. ªi acest fapt este
valabil ºi pentru români ºi pentru greci. Pot sã
am o pãrere avi zatã, pentru cã, la un mo ment
dat, am lucrat la o editurã de enciclopedii ºi am
rãmas surprinsã de multitudinea avocaþilor ºi
doctorilor care a le geau cãrþi dupã culoarea
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E