2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

6 MARTIE 2011
Iosif Vul can – portret peste timp
Georgeta NEDELCU
170
IOSIF VULCAN -
FAMILIA ROMÂNÃ
Pub li cist ºi scriitor român, an i ma tor
cul tural ºi membru al Academiei Ro -
mâne, Iosif Vul can s-a nãscut la 31
martie 1841, în Holod, judeþul Bihor. Pãrinþii sãi
erau gre co-catolici. Tatãl sãu, Nicolae Vul can, a
fost nepotul de unchi al reputatului epis copcãrturar
Samuil Vul can, întemeietorul ºcolii de
la Beiuº, care azi îi poartã numele.
Clasele primare le-a fãcut în comuna
Leta- Mare, unde a locuit cu fa milia în 1844. Din
1851 urmeazã liceul la Gimnaziul Pre mon stra -
tens. La sfatul tatãlui sãu se înscrie la facultatea
de drept a Universitãþii din Budapesta. Cu toate
cã era avocat, îndrãgea mai mult literatura. Pri -
mele încercãri literare le publicã în Fe de ra þiu -
nea, patronatã de Alexandru Ro man.
În luna iunie 1865, Iosif Vul can pune te -
meliile unei reviste, cu numele Fa milia, a cãrei
pro gram era de a rãspândi cultura românã în
Transilvania.
În februarie 1866, Iosif Vul can primeºte la
sediul redacþiei o scrisoare de la Gimnaziul din
Cernãuþi însoþitã de poezia De-aº avea, sem natã
de Mihail Eminovici. Redactorul revistei Fa -
milia este încântat de versurile acestei poezii.
Cu acest prilej românizeazã numele tânãrului
poet, transformându-l din Eminovici în Emi -
nescu. Din acest motiv, Iosif Vul can este con -
siderat ,,naºul literar” al celui mai mare poet
român al þãrii noastre.
În 1880, Iosif Vul can a avut iniþiativa mu -
tãrii revistei Fa milia - pe care a condus-o cu
dãruire, ca unic proprietar ºi ed i tor - de la Bu -
dapesta la Oradea. Destinatã culturalizãrii ºi a -
fir mãrii valorilor spirituale proprii, revista a
avut un numãr relativ con stant de cititori pe
durata apariþiei ei vulcaniene ºi a fost, timp de
câteva decenii, una dintre cele mai citite pu -
blicaþii româneºti. Ea includea în paginile sale
creaþii beletristice, articole ºi studii ºtiinþifice,
însemnãri despre viaþa socialã ºi evenimentele
politice, comentarii estetice ºi informaþii despre
manifestãrile culturale ale momentului.
Întreprinzând o fecundã operã de educaþie
esteticã, revista orãdeanã a pus un ac cent deo -
sebit ºi pe arta spectacolului teatral, despre care
se pronunþã favorabil ºi stimulativ. Articolele
ded i cate actorilor Agata Bârsescu, Constantin
Nottara, Elena Theodorini, ºtirile, notele despre
reprezentaþiile teatrale din satele ºi oraºele
Tran silvaniei, Banatului, Criºanei, Mara mu re -
ºului, inserate în Fa milia decenii de-a rândul
constituie un ma te rial informativ de o ex cep -
þionalã utilitate, fãrã parcurgerea cãruia este im -
posibilã reconstituirea istoriei teatrului ro mâ nesc
în toatã complexitatea ºi cu toate parti cu la ri -
tãþile sale. Tot în paginile revistei Fa milia s-au
gãsit la loc de cinste articolele critice despre
teatru ale lui Mihai Eminescu, inclusiv arti co -
lul-sintezã Repertoriul nostru teatral - nr.
3/18-30, Ian. 1870. De altfel, teatrul a re pre -
zentat pentru Iosif Vul can o pasiune ºi o „stea
conducãtoare”. El a ocupat funcþii de conducere
în Societatea pentru crearea unui fond de teatru -
S.T.R., înfiinþatã în 1870 - al cãrei statut ar putea
fi considerat articolul-man i fest publicat în Fa -
milia, nr. 29-30/Iul-Aug, 1969, intitulat Sã fon -
dãm teatrul naþional! Câteva dintre ideile in -
cluse în articol sunt fermecãtoare prin nobleþea,
dar ºi actualitatea lor: teatrul trebuie sã fie „nu
numai un loc de petrecere ºi distracþiune, ci un
institut pentru cultivarea limbei noastre ºi