2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

76 MARTIE <strong>2011</strong> CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI FAMILIA ROMÂNÃ mânã de Etnografie ºi Folclor din Torac, Teatrul profesionist românesc din Vârºeþ sau Uniunea de muzicã ºi culturã româneascã sunt agenþii activi ai culturii „bãnãþenilor” din Ser bia. Cele 40 de parohii româneºti (existã ºi bisericã greco-catolicã) se aflã sub jurisdicþia Episcopiei ortodoxe române „Dacia Fe lix” cu sediul la Vârºeþ. Numele primului episcop de Vârºeþ a fost pomenit în 1619: Simion. Iar o diplomã din 6 martie 1695 a împãratului Leo - pold I confirmã înfiinþarea episcopiei ortodoxe de Vârºeþ. Între 1718-1864 episcopii de Vârºeþ pãstoreau deopotrivã credincioºii români ºi sâr bi din Banat. *** Autorul expoziþiei Voivodina este Li viu Sta min, jurnalist ºi fotoreporter la revista Cu - vântul Românesc din Vârºeþ, publicaþie ce apare sub egida Comunitãþilor Românilor din Ser bia. La vernisajul care a avut loc la Muzeul Þãra - nului Român domnia sa a afir mat: „Prezenþa acestor imagini în Bucureºti este un prilej de mândrie ºi bucurie atât pentru mine, cât ºi pentru comunitatea ro mânilor din Voivodina, pentru cã românii din þarã au astfel posibilitatea de a ve - dea o pãrti cicã din lumea noastrã”. Invitatul vernisajului a fost Dr. Dorin Lo - zovanu, geograf ºi etnolog. *** Proiectul Românii din vecinãtatea ime - diatã este susþinut de Fundaþia Naþionalã pentru Românii de Pretutindeni, Forumul Internaþional al Jurnaliºtilor Români, Organizaþia Studenþilor Basarabeni Bucureºti, Asociaþia Onoare ºi Pa - trie, Clubul Maramureºenilor din Dreapta Tisei. Parteneri me dia: Romanian Global News, ba - sarabeni.ro, Fa milia românã. Institutul Fratii Golescu este organizaþie non guverna men - talã, dedicatã rela þii lor cu ro mânii din strãinãtate. Despre Muzeul Þãranului Ro mân nu e ne voie sã spunem nimic; e zi de zi prezent în viaþa noastrã bucureºteanã ºi nu numai. ªtim cã s-a nãscut în anul 1907 dintr-o idee pe care Ale xandru Tzigara Samurcaº ºi a dus-o, cu devo tament, pânã la capãt. Mulþumiri: Doamnelor ªte - fania Florescu, Monica Nicole, pre cum ºi domnilor Sorin Du mi - tru, Adrian Darabanã ºi Gheorghe Ma rina.
MARTIE <strong>2011</strong> 77 „Centrul lumii este acolo unde trãiesc eu” Di a log cu scriitorul PETRU CÂRDU, din Vârºeþ (Banatul Sârbesc) Gheorghe PÂRJA Petru Cârdu, poet, traducãtor, ed i tor. S-a nãscut în zodia Balanþei, la 25 septembrie 1952 la Bariþe. A fãcut ºcoala primarã ºi liceul la Vârºeþ. La Belgrad a studiat literatura iugoslavã ºi universalã, iar la Bucureºti istoria ºi teoria artei. Este preºedinte ºi re dac tor ºef al Comunei Literare Vârºeþ (KOV) din 1988. Comentator la ra dio Novi Sad. Trãieºte la Vârºeþ (Ser bia). Adevãratul sãu volum de de but este Menire, care, din pricini de primã iubire liceanã, a fost pierdut în Lacurile Plitvice. Bibliografic vorbind, el apare, în 1970 cu titlul Menire în doi conþinând poeme scrise cu furie juvenilã într-o serie de nopþi de toamnã. Autor al volumelor de poeme: Aducãtorul ochiului (1974), Pronume (1981), Cãpºuna în capcanã (1988), În biserica Troia (1992), Cerneala violetã (1997). La Londra, în 1990, sub titlul The Trapped Straw berry i-a apãrut o culegere de poeme transpuse în englezã de Brenda Walker ºi Dusika Marinkov. I-a cunoscut îndeaproape pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Constantin Noica. Auzisem de el de la Adam Puslojic ºi de la alþi poeþi prieteni sârbi. Dar mai ales de la Ioan Flora. Mã aflam la Craiova, la Zilele oraºului, în cadrul cãrora au avut loc ºi întâlnirile periodice ale Comitetului Di rec tor al Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti din România. Aici l-am întîlnit. De o modestie aproape enervantã. Celebritate retrasã în discreþie, deºi este mereu în pas cu modernitatea poeziei europene. Îi propun un di a log. Acceptã. Era în octombrie 2006. — Cu Petru Cârdu, suntem la Craiova, chiar în Primãria urbei. Între uºi capitonate, mese aus tere. Îþi propun un di a log de cu - noaº tere. De recunoaºtere. Întreb: ce mai face poetul Petru Cârdu — Cultivã o grãdinã a toamnei. Prietena mea de-o viaþã, doctoriþa Ana, iubeºte florile ºi eu am reuºit, graþie ei, sã le iubesc poate ºi mai mult. Ce fac la Vârºeþ Cresc copii ai cuvintelor. Îi alimentez cu vitamine de pe meridianele lu - mii. I-am adus la Vârºeþ pe Allen Ginsberg, pe Nichita Stãnescu ºi pe alþi mari poeþi ai lumii. Acolo acord Premiul eu ro pean pentru poezie. Vârºeþul este o grãdinã de cuvinte, cred eu. Luptând ºi pledând pentru demetropolizarea cul turii, noi, cred cã am reuºit sã mutãm capitala literarã a Serbiei de astãzi, chiar a fostei Iu - goslavii, la Vârºeþ. Vârºeþul este singurul oraº din Ser bia de astãzi, sau din fosta Iugoslavie, care se bucurã de douã cãrþi de poezie închinate lui. Scrise de poeþi mari, con sider eu. De mari corifei ai Cuvântului. De la Tadeusz Ruszevic din Polonia la Michel Deguy din Franþa. Sau ªtefan Augustin Doinaº, Marin Sorescu sau Nichita Stãnescu din România. Centrul lumii este acolo unde trãiesc eu. Ce vreau sã spun cu asta Vreau sã spun cã Centrul lumii poate fi la Satu Mare, la Timiºoara, la Craiova sau chiar în Deseºtiul tãu na tal unde ai fixat un vers de rezonanþã avându-l ca simbol pe Nichita Stã - nescu. ªi sunt convins cã ai puterea magicã a locului pe care-l reprezinþi. — Uimitor cât de mult ne asemãnãm. Tu consideri Vârºeþul ca o metaforã. Cred cã þi-am luat-o înainte, sau am gândit la fel fãrã sã ne cunoaºtem. Ori Dumnezeu ne-a dat aceeaºi ilu - minare. Cã la Sighetu Marmaþiei ºi apoi la De - seºti am fãcut cam acelaºi lucru. Recunosc cã am tras cu sufletul la celebrele Seri de poezie de la Struga, unde Nichita Stãnescu a fost în co - ronat. Cred cã Nichita ne-a sugerat asta printr- un mesaj se cret. F AMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIE I
Page 3 and 4:
MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂ
Page 5:
IOSIF VUL CAN (1841-1907) 170 de an
Page 8 and 9:
6 MARTIE 2011 Iosif Vul can - portr
Page 10 and 11:
8 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - FA
Page 12 and 13:
10 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - F
Page 14 and 15:
12 MARTIE 2011 Aron Pumnul ºi Iosi
Page 16 and 17:
14 MARTIE 2011 „Iosif Vul can”,
Page 18 and 19:
16 MARTIE 2011 Iosif Vul can ºi Ma
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29: 26 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - F
Page 30 and 31: 28 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - F
Page 32 and 33: 30 MARTIE 2011 RESTITUIRI FAMILIA R
Page 34 and 35: 32 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ IOS
Page 40 and 41: 38 MARTIE 2011 Tinereþea lui Iosif
Page 42 and 43: 40 MARTIE 2011 O mare legãturã su
Page 48 and 49: 46 MARTIE 2011 IOSIF VULCAN (1841-1
Page 50 and 51: 48 MARTIE 2011 la Paris, iar sentim
Page 52 and 53: 50 MARTIE 2011 Caleidoscop internau
Page 54 and 55: 52 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ CON
Page 56 and 57: 54 MARTIE 2011 „...de Brâncuºi
Page 58 and 59: 56 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 60 and 61: 58 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 62 and 63: 60 MARTIE 2011 CONFESSIO Doamne, ti
Page 64 and 65: 62 MARTIE 2011 Constantin Mãlinaº
Page 66 and 67: 64 MARTIE 2011 FLLE DE ISTORIE FAMI
Page 80 and 81: 78 MARTIE 2011 CUNUNA DE AUR A ROM
Page 86 and 87: 84 MARTIE 2011 neva în Uzdin fãr
Page 88 and 89: 86 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FAM
Page 94 and 95: 92 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI în
Page 96 and 97: 94 MARTIE 2011 Gala internaþional
Page 98 and 99: 96 MARTIE 2011 Liviu Baciu - preot
Page 102 and 103: 100 MARTIE 2011 Corespondenþã din
Page 104 and 105: 102 MARTIE 2011 Þara Chioarului a
Page 106 and 107: 104 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FA
Page 108 and 109: 106 MARTIE 2011 ANIVERSÃRI 2011 ap
Page 110 and 111: 108 MARTIE 2011 de pretutindeni pub
Page 122 and 123: 120 MARTIE 2011 Am primit la redac
Page 124 and 125: 122 MARTIE 2011 Imnele iubirii de I
Page 128 and 129:
126 MARTIE 2011 Controversa continu
Page 130 and 131:
128 MARTIE 2011 ROMÂNI ÎN LUME De
show all

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"