2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 75
CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI
ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATÃ –
O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu”
Voivodina (Banatul Sârbesc)
Expoziþiei foto de LIVIU STA MIN,
jurnalist ºi fotoreporter la revista Cuvântul Românesc din Vârºeþ
Cãlãtoria noastrã la românii din jurul
Ro mâniei se apropie de sfârºit. Mer -
gem acum aca sã la românii din sudvestul
þãrii, în Voivodina, cãreia ne-am obiºnuit
sã-i spunem Banatul sâr besc. În urma Con fe -
rinþei de Pace de la Paris (1921), Banatul istoric
a fost împãrþit între Ro mânia ºi Regatul Sâr -
bilor, Croaþilor ºi Slovenilor.
Iniþial, sârbii nu se arãtau interesaþi de
acest teritoriu, dar la Paris ºi-au schimbat po -
ziþia. În momentul partajãrii, numãrul românilor
era estimat la aproape 80.000 de persoane. În
1923 la Alibunar a fost constituit „Partidul Ro -
mân”, dr. Aurel Novac, fost deputat în Parla -
mentul de la Pesta, fiindu-i primul preºedinte.
Tot în 1923 a fost înfiinþatã ºi „Asociaþia Cul -
turalã Românã”. Constituþia iugoslavã din 1974
a acordat provinciei Voivodina dreptul de veto
în parlamentul iugoslav în ceea ce privea afa -
cerile sale interne.
Românii erau recunoscuþi ca minoritate
naþionalã, cu dreptul de a folosi limba românã,
ca ºi grafia latinã. Dupã anul 2002 nivelul auto -
nomiei a fost extins. Românii de aici, aproape
35.000, sunt grupaþi în 42 de localitãþi, limba
românã fiind a patra limbã din provincie dupã
numãrul de vorbitori (dupã sârbã, maghiarã ºi
slovacã). Numerosi români trãiesc în localitãþi
ca: Biserica Albã, Panciova, Zreman, Novi Sad,
Voivodinþ, Uzdine, Marcovãþ, Salcuta, Costei,
Iablanca ºi altele.
În perioada dintre cele douã rãzboaie
mon diale, mulþi intelectuali români din Banatul
sârbesc s-au stabilit în þarã sau în alte pãrþi ale
lumii, dar au fost destui ºi dintre aceia care,
rãmânând pe loc, au început sã se organizeze.
Românii din Voievodina au devenit mai
activi dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.
Aceasta se vede ºi din faptul cã au reuºit sã
înfiinþeze o Uniune Culturalã a Românilor, cu
un or gan de publicitate, sãptãmânalul Li ber ta -
tea, care a apãrut la Vârºeþ în 1945. Tot în
Vârºeþ, se înfiinþeazã în 1948 Liceul Român
Mixt ºi apoi Teatrul Pop u lar Român. Un succes
deosebit pentru românii din Banatul iugoslav
este întemeierea în 1967 a Societãþii de Limba
Românã, a cãrei activitate, sub conducerea prof.
Univ. Radu Florea, s-a concretizat în lucrãrile
Contribuþii la istoria culturalã a românilor din
Voivodina ºi Analele Societãþii.
Astãzi, peisajul mediatic în limbã românã,
ca ºi activitãþile culturale desfãºurate aici indicã
o vitalitate remarcabilã: 52 de titluri de carte
editate în 2006, un Muzeu al Spiritualitãþii Ro -
mâneºti în localitatea Begheiþi, Societatea Ro -
F AMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIE I