2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

72 MARTIE 2011
FLLE DE ISTORIE
FAMILIA ROMÂNÃ
multor altor luptãtori ºi adepþi legionari. Astfel,
Carol beneficiazã de sprijinul Episcopului Poli -
carp Moruºcã, în pofida faptului cã fostul om
pol i tic Carol Davila, aflat pe atunci în exil în
SUA, avertizase biserica româneascã din Amer -
ica în legãturã cu riscurile la care s-ar expune
dacã ar fi suficient de stupidã pentru a-l susþine
pe Carol.
Acelaºi om pol i tic atrãgea atenþia cã:
„fostul rege încearcã acum o nouã ºmecherie.
De data aceasta este deghizarea în pelerin. În
aceastã calitate el ar urmãri nu scopuri politice,
ci doar religioase.” Carol Davila spune deschis
cã „preoþii care îl ajutã ºi care sperã la beneficii
acum sau mai târziu de pe urma acestui pelerinaj
sfânt sunt cunoscuþi ca fiind fasciºti declaraþi”.
Fostul dip lo mat Carol Davila mai atrage atenþia
cã: „Când Carol ºi-a încãlcat jurãmântul ºi Con -
stituþia þãrii ºi a pus bazele regimului sãu dic ta -
to rial eu am revenit în SUA. Dupã consultarea
cu oficialitãþile de stat am mers în Cleve land ºi
m-am adresat românilor americani pentru a în -
cerca sã alung confuzia acestora în raport cu
faptul cã însuºi Patriarhul României devenise
ºeful guvernului fas cist al lui Carol. Davila con -
tinuã spunând cã: „Azi, suntem martori aici în
Amer ica, sub protecþia Sfintei Cruci, la acelaºi
parteneriat fas cist dintre Carol ºi un grup de
preoþi. În timp ce el se deghizeazã în pelerin,
aceºtia se deghizeazã în democraþi. Ei pretind cã
sunt anticomuniºti, ceea ce reprezintã o banalã
sursã pentru fasciºti. Activitãþile celorlalþi par -
teneri ai lui Carol, ale celor de tipul pãrinþilor
Morariu ºi Opreanu nu mai necesitã nici o subli -
niere. Ei îl ajutã pe Carol de dragul avantajelor
proprii exploatând sentimentele religioase ino -
cente ale unor credincioºi neºtiutori. Dar eu tre -
buie sã adresez un avertisment foarte serios pã -
rintelui Mihãlþean, care con duce Consiliul
Epis co pal în absenþa Episcopului fas cist Mo -
ruºca ºi care ia în bãtaie de joc sentimentele
majoritãþii preoþilor români din Amer ica. Aver -
tismentul meu este identic cu cel adresat de
Maniu patriarhului Cristea în 1938. Pãrintele
Mihãlþean trebuie sã ºtie cã aduce cea mai
proastã reputaþie Bisericii Ortodoxe din Ame -
rica prin contactele lui cu fa milia Hohenzollern
ºi cu preoþii legionari care îl susþin pol i tic, ca ºi
prin atitudinea ziarului epis co pal „Solia”. A -
ceasta va avea ca efect fie totala rupere a
rela þiilor acestei biserici de biserica din
România, fie o migrare în masã a membrilor ei
spre alte denominaþiuni mai democratice. În
ceea ce pri veºte activitãþile politice ale preoþilor
legionari care îl susþin pe Carol, este bine sã ne
amintim declaraþia coerentã ºi demnã a
subsecretarului de stat Sum mer WELLS din 13
februarie 1942, referitoare la fostul dic ta tor re -
gal. El a afirmat atunci cã: «Prezenþa fostului
rege în SUA nu este favorabilã efortului de
rãzboi al Americii ºi nici unitãþii naþionale»”.
Dovedind re al ism ºi obiectivitate, Carol
Davila atrãgea atenþia cã „în comparaþie cu de -
mocraþii români în exil, care sunt sãraci, banda
lui Carol are avantajul de a fi substanþial sus -
þinutã din fondurile lui. Aceºti bani sunt singurul
sprijin al miºcãrii lor în rândul democraþiei. Mã
întreb unde îºi gãsesc locul Carol, banii ºi preo -
þii lui legionari în „Revoluþia Mondialã”, aºa
cum este descrisã ea de vicepreºedintele Wa -
llace.” „Nu vãd, afirma în încheiere Carol Da -
vila, cum întreagã aceastã intrigã, aceastã mah -
murealã provenitã de la un regim de funct ºi de la
un sistem compromis se conformeazã noii ºi
intensei încrederi în democraþie care se rãspân -
deºte în întreaga lume ca urmare a rãzboiului.”
Dupã cum ne avertizeazã dr. Marius Pa -
traru, în di verse publicaþii ºi arhive nord- ame -
ricane, ca ºi în alte colecþii strãine, se aflã încã
multe date le gate de morganaticul Carol al
II-lea, dar ºi de alte momente semnificative
pentru istoria noastrã naþionalã. Facem apel,
aºa dar, atât la Arhivele Statului, cât ºi la Mi -
nisterul de Externe al României spre a depune
eforturile pe care le considerã potrivite pentru
fotocopierea ºi aducerea în þarã a unor astfel de
documente a cãror cunoaºtere este absolut esen -
þialã mai ales în aceste momente când asistãm la
eforturile disperate ale unor cercuri pseudo- isto -
rice, care încearcã trecerea sub tãcere a crimelor
sãvârºite de Carol al II-lea ºi de alþi membri ai
fostei familii re gale împotriva intereselor po -
porului român, în speranþa readucerii cândva,
din nou, la putere a reprezentanþilor acestei case
re gale dezavuatã inclusiv de reprezentanþii emi -
graþiei române din Amer ica.