2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 5
IOSIF VULCAN - 170
Iosif Vul can, un vizionar
Prof. Ioana PETREUª
Numele lui Iosif Vul can ne duce cu gândul la gestul memorabil de a-i fi dat
numele liric poetului naþional: Eminescu (din Eminovici). Dar Iosif Vul -
can rãmâne în cultura românã o figurã proeminentã mai ales prin
conducerea revistei Fa milia pe care a mutat-o de la Budapesta la Oradea. Despre Iosif
Vul can ºi despre activitatea lui literarã poetul Octavian Goga spunea: „Dacã op era lui
Iosif Vul can se poate uita, revista Fa milia nu se uitã. Ea este biletul de rãmânere a lui
Iosif Vul can în literaturã”. Deºi a terminat Facultatea de Drept, meseria de avocat nu l-a
atras. S-a dedicat literaturii, însã fãrã mari izbânzi în domeniu, rãmânând cu siguranþã
un om de culturã de mare importanþã pentru epoca sa. Tenacitatea, intuiþia prin vreme,
devotamentul pentru celebra revistã i-a adus din partea exegeþilor numele de „Nestorul
presei româneºti”.
A fost un pedagog naþional, cu un har sporit în a uni intelectualitatea româneascã
din Transilvania pentru conturarea identitãþii. Urmând programul ªcolii Ardelene,
Vul can a avut o alcãtuire interioarã pentru a se pune la încercãri care i-au adus
notorietatea. S-a implicat în constituirea de societãþi culturale, cum a fost ASTRA de la
Sibiu, condusã de Andrei ªaguna. A iniþiat Societatea de lecturã a studenþilor români
din Pesta. Îl întâlnim ca par tic i pant la diferite adunãri gen er ale ale românilor din
Transilvania: Gherla, Deva, Nãsãud, ªomcuta Mare, Oradea. Putem spune cã el rãmâne
pentru vremea sa un vizionar. Mãrturie stau ºi notele sale de cãlãtorie prin care
pledeazã pentru unitatea naþionalã, iar faptele de viaþã pe care le întâlneºte din Oraviþa
la Tulcea, din Rãºinari în Dobrogea sunt transpuse „într-o limbã dulce ºi sonorã”. De
asemenea, corespondenþa pe care a cultivat-o îl plaseazã în relaþii de prietenie cu mari
literaþi ai epocii. De la Titu Maiorescu la Aron Densuºianu. Din aceasta reiese faptul cã
Iosif Vul can întruchipa acel entuziasm naþional spe cific ardelenilor ºi ca pacitatea de a
duce un gând pânã la capãt.
Acelaºi Octavian Goga îl surprinde admirabil într-o conferinþã care a avut loc la
Oradea în anul 1926: „Într-o vreme când cãrturãrimea Ardealului se înfãºura în
îngustimea unei mândrii lo cale, când cei mai mulþi fruntaºi politici de aici credeau în
iluzia atavicã a milosteniei de la Viena, când unii erau pe cale sã-ºi facã intrarea în
Parlamentul de pe malul Dunãrii, bãtrânul Vul can de zeci de ani bãtea drumul Bu -
cureºtilor. Pe la Academie, prin culoarele Teatrului Naþional, pe la di verse serbãri, se
ivea silueta lui de stejar falnic cu obrazul ru men dar cu ochii împãienjeniþi de emoþie. El
nu se întorcea numai încãrcat de bucãþi literare, care apãreau pe rând în gazeta lui, dar
înregistra creºterea continuã a unui or gan ism ºi venea acasã ipnotizat de îndemnuri
noi”. În acest fel, revista de la Oradea devenea un far al ideii naþionale.
Iosif Vul can este membru tit u lar al Academiei Române din anul 1891, în locul lui
Timotei Cipariu. În aceastã calitate, printr-o succintã scrisoare, îl anunþã pe ma ra -
mureºeanul Ion Mihaly de Apºa cã este primit în Ac a de mia Românã. Aºadar fondatorul
revistei Fa milia nu este numai naºul literar al lui Eminescu prin românizarea numelui,
ci ºi un veritabil ºi neobosit om de culturã. Un pre cur sor al unitãþii noastre naþionale ºi
un model cul tural.
F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 17 0