2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 65
Strãromânii I
Literatura proto-românã. ªcoala literarã de la Tomis (sec.IV-VI d.H.)
Prof. dr. Artur SILVESTRI
I. Apariþia ºi consolidarea doctrinei
O examinare a originilor literaturii ro mâ -
ne ce porneºte de la substratul getic ºi se con -
tinuã cu adaosurile ocupaþiei romane, face do -
vada unui fond autohton unde spiritualitatea pa -
tris ticã vine, la timpul ei, treptat ºi nimerit. La
drept vorbind, acesta este un fel de materie en -
do genã, netulburatã în chip esenþial ci doar im -
pulsionatã de contribuþia Bizanþului care, atunci
când se pro duce, gãseºte la Dunãrea de Jos o
lume întãritã în vechi reprezentãri despre uni -
vers, pregãtitã a primi învãþãturile apostolice ºi
fãrã a respinge din acestea mai nimic, re zu -
mându-se, în fine, sã se dezvolte într-un fel de
sintezã nat u ralã ºi inerentã în esenþa ei oricîte
incoerenþe de suprafaþã s-ar fi produs. Com -
binaþia de „getism”, romanitate ºi religie orto -
doxã nu este atât de ºocantã. De altfel, Zalmoxis
era socotit nu de puþini dintre Pãrinþii creºtini
drept un povãþuitor acceptabil ºi intoleranþa ce
însoþeºte de obicei modificãrile de credinþã nu
atinge pe geþi. Fi-va, deci, „creºtinarea ro mâ -
nilor” o creºtere or ganicã de zalmoxism originar
ce se completeazã ºi se lãmureºte prin învãþãtura
Evangheliei, cum s-a mai spus uneori Indi -
ferent cum va fi fost „rãzboiul confesional”,
pare în afarã de îndoialã cã doctrina cul turalã
pre dom i nantã se menþine ºi, deci, evoluþia se
pro duce într-un fel mai degrabã con ser va tor.
Totuºi, vechimea acþiunii apostolice este ev i -
dentã, la rândul ei. Sigurã înainte de autonomia
aurelianã a Daciei - cãci aceasta va fi însemnat
retragerea administraþiei dincolo de Dunãre -
penetraþia creºtinã era, la 271, multisecularã
cãci începuse cu misiunea Sfântului Apostol
An drei în Sciþia ºi la traci, scoborând, deci, în
vremurile de dinainte de împãratul Traian. In -
dis tinct între cultele Daciei imperiale, nu me -
roase acestea ºi arãtând o persistenþã de rãzboi
religios fãcut împotriva geþilor, creºtinismul rã -
mâne, în epoca post-pro vin cialã, o formã de
identitate etnicã, de vreme ce potrivirea lui cu
doctrina lui Zalmoxis pare a fi fost atât de im -
punãtoare. Astfel încât, a gândi pa tris tic în sem -
na aici, cãtre anul 300 d.Hr., a resuscita un fond
ireductibil ºi, totdeodatã, a fi latin. Acesta este
un par a dox, de fapt paradoxul romanitãþii fãrã
imperiu, cum trebuie sã fie socotit sensul autoh -
tonitãþii de dupã Aurelian, detectabil din Evul
Mediu pânã târziu.
Dar mai mult chiar, un astfel de proces se
îngãduie ºi chiar se însoþeºte cu „barbarizarea”
produsã prin „întoarcerea Dacilor liberi”, ce se
scoboarã de la nord cãtre sud. Renaºte ritualul
pãgân ºi chiar dacã nu e menþionat decât prea
sumar în dovada scrisã, aceasta nu înseamnã
decât o altfel de evoluþie, cãci Romaniile orien -
tale (termenul e al lui Nicolae Iorga) sunt în
esenþã þãrãneºti ºi culturaliceºte se exprimã cu
precãdere oral. Astfel încât, se poate zice fãrã a
greºi cã în spaþiul lui Burebista, literatura e încã
determinatã de spiritul getic, muzical ºi oral,
creînd acea materie ce va fi denumitã odatã
„Personalitate complexã
ºi contradictorie” ARTUR
SILVESTRI este recunoscut
ca scriitor, istoric al civi li za -
þiilor, ed i tor ºi fondator al
prin cipalelor organizaþii pro -
fe sio nale ºi patronale din do -
meniul imobiliar.
S-a nãscut în 1953, la
Drã gãneºti-Vlaºca, ju deþul Teleorman ºi a studiat
filologia la Universitatea din Bucureºti.
A debutat în anul 1972 în critica literarã, de -
þinând mai multe rubrici de comentariu de carte în
presa vremii. În 1975 devine cronicar literar per ma -
nent la revista Luceafãrul.
A adoptat încã de la început ideea culturalã de
„protocronism”, iar la revista Luceafãrul a iniþiat pro -
iectul Noii geografii literare în vederea stimulãrii
creaþiei lo cale ºi regionale, respingând totodatã cen -
tralizarea culturalã.
Op era lui Artur Silvestri in clude titluri precum:
Semne ºi peceþi. ªapte lecþii despre originism, Ar -
hetipul cãlugãrilor sciþi. Eseuri despre Bizanþul pa -
ralel, Memoria ca un con cert baroc, Perpetuum
mo bile. Piese improvizate pentru violoncel ºi oboi,
Megapolis valah sau Prostologhikon - Vremea
clow nilor: cum se fabricã suprarealitatea de ziar etc.
F AMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORI E