2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 63
FILE DE ISTORIE
PETRE DULFU (1856-1953)
La împlinirea a 155 de ani de la naºterea lui Petre Dulfu,
sã ne amintim de Isprãvile lui Pãcalã
„Printre-atâtea griji, necazuri, dacã n-ar mai fi ºi glume /
ªi poveºti pe lumea asta: ce s-ar face biata lume”
Gabriela PETCU
Petre Dulfu s-a nãscut la 10 martie
1856 în Tohat - Maramureº, într-o
familie de intelectuali. Mama, Gafia
Bran, fiicã ºi sorã de preot este cea care îi cultivã
dragostea pentru poveºti ºi
bas me. Tatãl sãu, Ghifor Dulf,
era un mil i tant activ pentru
drepturile românilor aflaþi
sub stãpânirea austro-ungarã.
Urmeazã clasele pri -
ma re ºi cele ºase clase ale în -
vãþãmântului secundar, la
Ba ia Mare, în limba maghiarã
obligatorie pe atunci în toate
instituþiile de învãþãmânt din
Transilvania. Cu toate cã stu -
dia într-o limbã strãinã, se do -
vedeºte a fi un elev ex cep -
þional, obþinând premiul I la
fiecare sfârºit de an ºcolar.
Urmeazã cursurile liceale la
Baia Mare, în foaia matricolã
fiind consemnatã în dreptul
numelui sãu caracterizarea
„ex cepþional cu laude ºi sâr -
gu incios”. Începe sã cola bo -
reze la revista liceului pe
care, în cele din urmã, aproape cã o redacteazã
singur. Debutul adevãrat are loc în paginile
revistei din Oradea, Fa milia, condusã de Iosif
Vul can. La aceastã revistã, cu opt ani în urmã,
debutase ºi Mihai Eminescu. În aceastã pe ri -
oadã, publicã versuri patriotice ºi o serie de
poezii romanþioase, erotice nu numai în aceastã
revistã ci ºi în altele: ªezãtoarea, Amicul fa -
miliei, Cãrþile sãteanului român.
În 1876 îºi începe studiile universitare din
Cluj ºi devine studentul preferat al profesorului
Petre Dulfu
Grigore Silaºi care îl recomandã cãlduros, într-o
scrisoare, lui Vasile Alecsandri. Cunoscãtor al
câtorva lim bi strãine, în timpul studenþiei, Petre
Dulfu tra duce pentru prima oarã în limba ro -
mânã, capodoperele dra ma tur -
giei greceºti antice, Ifigenia
în Aulida ºi Ifigenia în Tau -
rida, de Euripide. Aceste tra -
duceri au fost ul te rior perfec -
þionate, cunos cându-se mai
multe ediþii.
În 1881, îºi susþine doc -
toratul la Cluj cu lucrarea
Alecsandri Vazul müködese a
román terén în traducere, Ac -
ti vitatea lui Vasile Alecsandri
în literatura românã. Curajul
de a realiza o tezã despre un
autor român, în acei ani ai ab -
so lutismului austro-ungar, a
fã cut sã fie cunoscutã în rân -
durile cititorilor de limbã ma -
ghiarã, nu numai perso na li ta -
tea ºi op era lui Vasile
Alec sandri ci ºi a contextului
literar românesc. Petre Dulfu
noteazã în teza sa: „Naþiunea
românã în momentul de faþã trãieºte perioada de
înflorire a creaþiei poetice… Creaþia poeticã ro -
mânã de pânã acum atinge punc tual culminant
cu op era lui V. Alecsandri. Cu aceasta, nu vreau
sã spun cã prin Alecsandri creaþia poeticã a
naþiunii române ºi-a atins apogeul. Ea se aflã
departe de punc tual culminant al înfloririi sale,
dar Alecsandri a trasat deja ºi a pregãtit bine
drumul spre culmi ºi tocmai pentru aceasta, op -
era lui care oglindeºte înaintarea spiritualã ºi
F AMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORI E