2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 59
Mitropolitul cãrturar
Gheorghe PÂRJA
Atrecut la Domnul Î.P.S. Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Ma -
ramureºului la venerabila vârstã de aproape nouãzeci de ani. A fost o figurã proe -
minentã a Bisericii Ortodoxe Române, cu o biografie laicã ºi ecleziasticã extrem de
încãrcatã. Dupã unii controversatã. Sub semnul despãrþirii creºtine spun de data aceasta: despre
cei plecaþi în veºnicie, numai bine! Cu serioase studii teo logice la care se adaugã cele de
medicinã ºi muzicã ºi-a
construit o aurã cãrtu rã reas -
cã de anvergurã. Deºi a urcat
treptele ierarhiei bisericeºti
pânã la cea de mitropolit (a
fost preferat sã devinã pa -
triarh) a rãmas consecvent
literaturii. În poezie creeazã
o stare de puritate interzisã,
provocând ele giac divini ta -
tea mai ales ca singurãtate
pustiitoare (D.L.R.), ceva
din misterul arghezian, bu -
cu ria luminii necunoscute
(cu fiecare urnire a gân du -
lui), eternitatea mai piere o
datã). Dramaturgul s-a apropiat de teme fundamentale ale mitologiei ºi istoriei naþionale.
Vânãtoarea ritualã, lupta pentru obþinerea suveranitãþii Moldovei se regãsesc în piesa Steaua
Zimbrului, pusã în scenã ºi de Teatrul din Baia Mare. L-a preocupat, ca proiecþie literarã,
naºterea altei vieþi prin acceptarea morþii.
Op era sa stã sub semnul sublimului viziunii ºi a forþei simbolice a limbajului. Universul
literar i-a fost locuit ºi de prietenia cu Tu dor Arghezi, Lucian Blaga ori Vasile Voiculescu. A
fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. În perioadele sale de retragere ºi
meditaþie a început marea lucrare la o nouã traducere a Bibliei. Cea de-a ºaptea. A fost adoptatã
ca text oficial al Bisericii Ortodoxe Române fiind introdus în cãrþile de cult, în manuale ºi alte
scrieri bisericeºti. Cu o scriere reverberatã a vastei culturi laice ºi ecleziastice, noua traducere a
Bibliei are un limbaj mod ern, mai accesibil unor largi categorii de credincioºi. Î.P. Sa întruchipa
statura cãrturarului în datele ei esenþiale.
Avea curajul opiniei, avea atitudine. Se spune cã uneori a exagerat. Dar sub haina
preoþeascã locuia un spirit neîmblânzit dornic de perfecþiune. Am avut marele privilegiu sã fiu
primit în douã rânduri la Palatul Mitropolitan din Cluj. Sã-l vãd prezidând deschiderea
Festivalului Internaþional de Poezie „Lucian Blaga”. În faþa lui aveam emoþia dialogului. I-am
gãsit calitãþi rare. Marea calitate a lui Ananie, scria un confrate - era o inteligenþã sclipitoare.
Avea o minte ascuþitã. Era cult ºi un excelent or a tor. A fost înconjurat de preþuire, acor -
dându-i-se multe titluri ºi onoruri. Fundaþia Steinhardt l-a ales preºedinte de onoare. A fost
membru de onoare al Academiei Române. Sãvârºirea din viaþã a marelui prelat ne poate
întoarce pe o cãrare bãtutã pe care marea învãþãturã sã ne lumineze.
F AMILIA ROMÂNÃ IN MEMORIA M