2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 47
CONSTANTIN BRÂNCUªI - 135
Constantin Brâncuºi –
spiritul nostru cãtre uni ver sal
Prof. univ. dr. Petru DUNCA
S-au împlinit zilele acestea 135 de ani
de la naºterea, în Hobiþa, judeþul
Gorj, a marelui Constantin Brâncuºi,
fondatorul artelor moderne. Avem spirite care
sunt prezente doar la nivelul mentalului colectiv
al neamului ºi nu ajung mai
departe, chiar dacã le iubim
atât de mult ºi creºtem în lu -
mina lor. Existã însã mari
spi rite, spre exemplu: Con -
stan tin Brâncuºi, George
Enescu, Emil Cioran, Mircea
Eliade, care s-au impus în
con ºtiinþa universalã, dãi nu -
iesc în panteonul valorilor
uni versale. Existã un mis ter
profund al impunerii ºi con -
solidãrii valorilor universale.
Românul Constantin Brân cu -
ºi, art ist francez de origine
ro mânã, cum se scrie prin
ma rile dicþionare, prin op era
sa impresionantã, a reuºit sã-l
descifreze. El este acolo prin -
tre Nemuritorii Lumii. Cu
toate acestea, ne amintim însã
rar de el, iar tânãra generaþie nu-l întâlneºte
decât foarte spo radic. Operele sale mo nu men -
tale, pornind de la Complexul mo n u men tal de la
Târgu Jiu: Masa tãcerii, Coloana infinitului,
Poarta sãrutului, pânã la ciclul Pã sãrile, fun -
damenteazã plas tic concepþia filo so ficã a þãra -
nului român.
Marile canale internaþionale de tele vi ziu -
ne au dedicat serii de emisiuni. De asemenea,
site-ul Google l-a comemorat pe marele art ist
român. Complexul mon u men tal de la Târgu Jiu
este unic în lume. România ar putea fi extrem de
interesantã din punct de vedere turistic pornind
ºi de la acest com plex mon u men tal.
Constantin Brâncuºi fotografiat
în 1922 de fotograful amer i can
Ed ward Steichen. Sursa: Wikipedia
Nu existã muzee de artã modernã din ma -
rile capitale ale lumii care sã nu deþinã o lucrare
ce aparþine lui Constantin Brâncuºi. Am trãit
marea bucurie sã mã întâlnesc cu operele lui
Brâncuºi la muzeele de artã modernã din Bru -
xelles, Tel Aviv, Paris.
Masa tãcerii ne amin -
teºte de masa þãrã neascã, în
jurul cãreia se adu nã fa milia
ºi cei apropiaþi; ne aminteºte
în acelaºi timp de prãznuirea
morþilor, ea fiind totodatã o
formã a abstracþiei filosofice.
Megalitica Poartã a sãru tu -
lui, dupã cum spune Domini -
que de Roux, „ar fi un discurs
filosofic al istoriei”, cu un
profund substrat fol clo ric,
Coloana infinitului este o
reprezentare a vieþii ºi a mor -
þii. Exegetul Giulio Carlo Ar -
gan afirma cã „Brâncuºi este,
înainte de toate, un filosof, în
sensul pe care-l avea noþiunea
în antichitate”. Constantin
Brân cuºi este un art ist-filosof
pentru cã op era sa ilustreazã marile esenþe ale
lumii, por nind de aici din Carpaþi, de lângã su -
fletul þãranului român.
ªi în spaþiul artei româneºti existã nu me -
roºi continuatori prin descoperirea noilor sensuri
ale filonului tradiþiei româneºti. Artistul George
Apostu este un discipol de excepþie, care nu-l
imitã, ci îl urmeazã. Ciclurile sale Tatã ºi fiu ºi
Fluturi sunt revelatoare în acest sens.
Spiritul lui Constantin Brâncuºi se leagã
profund ºi de spiritul Maramureºului. Mã gân -
desc la arhetipurile culturii tradiþionale din Ma -
ramureº, la domniºoara Pogany, fiica unui nobil
din Maramureº, din Sighet, pe care a cunoscut-o
F AMILIA ROMÂNÃ CONSTANTIN BRÂNCUªI - 13 5