2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 43
Iosif Vulcan – cronologie
Documentar de Rozalia VARGA
1805, 23 decembrie. Se naºte la ªinca Veche
(jud. Fãgãraº), Nicolae Vul can, tatãl lui
Iosif Vul can.
1813. Se nãºtea, la Leta Mare (Ungaria) Victoria
Irinyi, mama lui Iosif Vul can, într-o
familie româneascã cu tradiþii progresiste.
1828. Samuil Vul can, unchiul lui I. Vul can,
episcop orãdean, întemeiazã la Beiuº liceul
de bãieþi.
1831. Nicolae Vul can se cãsãtoreºte cu Victoria
Irinyi, fiind sfinþit preot în comuna
bihoreanã Holod.
1841, 31 martie. Se naºte la Holod, Iosif Vul can,
al cincilea copil al lui Nicolae Vul can ºi al
Victoriei Vul can.
1844. Fa milia Vul can se mutã la Leta-Mare.
1847-1851. Iosif Vul can urmeazã cursurile
liceului ro mano-catolic al cãlugãrilor
premonstratensi din Oradea.
1851/1852. În acest an ºcolar, datoritã
demersurilor episcopului român unit
Vasile Erdely se înfiinþeazã la Liceul
premonstratens catedra de limba ºi
literatura românã, primul ei tit u lar fiind
Alexandru Ro man, viitorul profesor la
catedra românã a Universitãþii din
Budapesta.
1852, 25 iunie. Din iniþiativa lui Alexandru Ro -
man ia fiinþã la Oradea „Societatea de
lecturã a junimii române la ºcoalele
orãdene”.
1852. Apare la Oradea culegerea de versuri
Viorele, a tineretului român.
1853. Apare urmãtoarea culegere literarã a
tinerilor români orãdeni, Sentimente filiale.
1854. Apare la Oradea almanahul Diorile Bihoru -
lui, cu încercãri literare ale tinerilor
români, urmat de volu mele Sentimente de
bucurie ºi Versuinþii români.
1855. Gheorghe Ardeleanu în colaborare cu Iosif
Vul can scot revista manuscrisã
Deºteaptã-te române.
1857. I. Vul can devine membru al Societãþii de
lecturã din Oradea, ajungând în comitetul
de conducere.
1859. Elev în ultimul an de liceu, I. Vul can
trimite re vistei sibiene Teologul român,
prima sa încercare publicis ticã Despre
necesitatea unei foi beletristice române.
Dupã examenul de bacalaureat, I. Vul can
se înscrie la Facultatea de drept din
Budapesta, unde se ocupã mai mult de
literaturã decât de ºtiinþele juridice.
1859, 14 octombrie. I. Vul can trimite de la
Budapesta lui Iacob Mureºanu, redactorul
revistelor Foaie pentru min te, inimã ºi
literaturã ºi Gazeta Transilvaniei, un
articol despre poetul Dimitrie Sfura ºi
câteva poezii scrise de el în suºi. Este vorba
despre poeziile Câte stele sunt pe cer ºi
Trist, mai trist, tot mai trist, pe care I.
Mureºanu le publi cã în Gazeta
Transilvaniei din 1858-1860, realizându-se
astfel debutul lui I. Vul can ca poet.
1860. I. Vul can publicã poezii în Telegraful
român, Foaie pentru minte, inimã ºi
literaturã ºi Gazeta Transilvaniei.
1861, 3 au gust. Ia fiinþã la Budapesta revista
Concordia, editatã de Sigismund Pop, între
anii 1861-1870 ºi re dactatã de Alexandru
Ro man. I. Vul can publicã în Concordia
între anii 1861-1864, versuri, prozã,
traduceri, articole.
1861, 6 septembrie. La Sibiu ia fiinþã
„Asociaþiunea transilvanã pentru literatura
ºi cultura poporului român ASTRA”.
Primul preºedinte al acestei asociaþii culturale
a fost ales episcopul Andrei ªaguna.
1862. I. Vul can publicã în revista Concordia
traducerea unei nuvele de Jókai Móor.
1863, 1/13 ianuarie la Budapesta apare Aurora
Românã, prima revistã literarã a românilor
transilvãneni. Pri mul numãr al revistei se
deschide cu poezia lui I. Vul can, Cãtrã
române, ceea ce atestã faptul cã noua
publi caþie se adresa cu precãdere femeilor
române.
1863, 1/13 octombrie. Apare la Budapesta
revista Umoristul sub intitulatã Foaie
glumeaþã, a treia revistã de satirã ºi umor a
românilor din Transilvania ºi Ungaria,
avându-l ca redactor-responsabil pe
F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 170 - RESTITUIR I