2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 39
Iosif Vul can într-un portret din
tinereþe, preprodus pe coperta
revistei „Iosif Vul can”,
ian-mar. 2001, Crigila, Aus tra lia
românã, aºa cum a propulsat-o revista Fa milia ºi
Iosif Vul can timp de 40 de ani. ªi ar fi foarte
interesantã aceasta, în ce joc valoric ar fi cu ceea
ce judecata timpului a spus asupra acestor oa -
meni. Dar, atunci în epocã, a avut foarte mare
importanþã pentru cã a dat modele de judecatã
valoricã ºi a mai fãcut ceva: a rãspândit o limbã
românã frumoasã în Austro-Ungaria în spe cial,
si-n Bucovina, pentru cã revista a avut foarte
bunã circulaþie.
Sunt suficiente date din care rezultã cã
revista Fa milia circula foarte bine, putem spune
cã de la bun început circula foarte bine, chiar
dupã 1865. A propos de aceastã circulaþie bunã,
este o întrebare, în 1866 în ianuarie-februarie,
care a fost timpul de trecere al revistei de la Pesta
la Cernãuþi Anunþul mortuar pentru Aron Pum -
nul apare în Fa milia de la Pesta la o sãptãmânã
dupã ce s-a produs evenimentul, deci dupã 14
ianuarie, ori aceasta este o performanþã chiar ºi
pen tru zilele noastre, înseamnã cã se circula
foarte bine. De fapt, dacã bine reþin eu, acolo era
o cale feratã de legãturã prin Pra ga, care func -
þiona prin nord, deci pe deasupra de Maramureº,
adicã revista mergea foarte bine pe calea feratã,
pe care va veni Eminescu ul te rior. Faptul cã
modelul cul tural vulcanian a fost receptat mai
spune ceva: revista Fa milia a preluat din alte
reviste masiv ºi a propus cititorilor sãi modele
literare, modele de limbã, dar la rândul ei din
revista Fa milia s-au pre luat multe lucruri în
celelalte reviste româneºti, fie de la Bra ºov, de la
Iaºi sau de la Bucureºti. Însuºi Eminescu, despre
care a fost o discuþie dacã dupã prima perioadã a
colaborãrii din 1866-1869 la vechea revistã, nu
s-a rupt de ea. A publicat 12 poezii în doi ani ºi
jumãtate ºi apoi 7 poezii tocmai în 1883-1884.
Ce s-a întâmplat în acest in ter val de timp, care au
fost raporturile lui cu Iosif Vul can ºi cu revista
Fa milia în acel in ter val gol Ei, biografic nu
s-au mai întâlnit decât în 1868 la Arad, se pare cã
în 1870 la Pesta, dar nu e cert ºi în orice caz e
sigur cã ei se întâlnesc în 30 martie 1883 la
Bucureºti, în casa lui Titu Maiorescu.
În acest in ter val un lucru este cert, cã în
articolele lui Eminescu sunt foarte multe pre -
luãri de pasaje, de date, de in formaþii din revista
Fa milia, cum sunt ºi din Telegraful ro mân, de
exemplu. Adicã revista Fa milia a fost pentru
Emi nescu o sursã de informaþii, în actualitatea,
pe criteriile ºi pe preferinþele sau urgenþele pe
care el le socotea cã sunt atunci mo ti vate. Ve -
deþi, noi nu încercãm sã facem altceva decât tot
ce s-a fãcut atunci, dar, sigur, pe alt plan, pe un
plan care acum ni se pare cã este im por tant,
încercând aceeaºi comunicare interromâneascã,
sã nu zic interculturalitatea româneascã, deºi
nici asta nu este foarte greºit, fiindcã existã o
culturã ro mâneascã mare, definitã, dar îºi are
diversitãþile ei provin ciale, zonale, contribuþiile
de culoare cu care vine o parte sau alta, în care
trãiesc românii. De aceea, aº spune cã acest
model cul tural al lui Iosif Vul can, poate expri -
mat metaforic în acea celebrã sintagmã „cu drag
deschidem coloanele foaiei noas tre”, trebuie sã
ne rãmânã ºi acum în minte ºi sã încercãm sã-l
aplicãm ºi noi. Sã-l utilizãm ºi noi, dându-i o
fiinþã actua lã ºi, chiar mai mult, viitoare. Nu
întâmplãtor am mai zis, sã observãm cã acum
existã revista Fa milia românã, care vine cu o
sarcinã complementarã, exis tã revista Fa milia
din Iugoslavia, este o revistã Fa milia apã rutã
acum la Liceul „Eminescu” din Oradea, primul
numãr existã, revista „Iosif Vul can” din Aus tra -
lia sau Editura „Iosif Vul can” la Oradea, a Dom -
nului Stelian Vasilescu. Adicã se poate înþelege
cã pe alt plan este productiv ex act acest model
cul tural al lui Iosif Vul can. Dacã vom fi solidari
o sã putem sã-l ducem mai departe, sã-l reîn -
fiinþãm, ca sã zic aºa spre be neficiul cul tural al
tuturor, al oamenilor celor mulþi ai români lor,
care au acuma foarte mare nevoie de culturã
pentru a întãri tonusul identitãþii lor într-o lume
atât de agitatã ºi de proble matizatã cum vedem
cã se întâmplã. Deci, mergem pe acest model ºi
încercãm sã-l utilizãm în continuare pentru cã mi
se pare cã este folositor, este pilduitor, este mo -
ral ºi profesional pentru noi toþi.
F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 170 - RESTITUIR I