2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

34 MARTIE 2011
FAMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 170 - RESTITUIRI
dupã pãrerea noastrã Geniu pustiu, la acea datã
con ceputã numai ca un jurnal al revoluþiei din
1848 din Transilva nia. Promisiunea rãmâne ne -
în deplinitã, cum va rãmâne ºi mai târziu pentru
altã publicaþie transilvãneanã.
Corespondenþele lui Iosif Vul can cu
Eminescu la Poºta redacþiei din Fa milia sunt un
doc u ment esenþial pentru isto ria noastrã literarã,
însã sunt in vo cate numai în comentariile la poe -
ziile re spec tive. Atragem atenþia cã aceste cores -
pondenþe reprezintã documentul fun da men tal -
ºi singurul- pe baza cã ruia stabilim itinerarul
primei cãlãtorii a lui Eminescu spre Blaj, pe
urmele strãbunilor sãi. ªi încã ceva. Aceastã
cãlãtorie marcheazã, cum aratã G. Cãlinescu ºi
ieºirea lui Eminescu din copilãrie ºi intrarea în
altã vârstã a geniului sãu.
Eminescu se alãturã campaniei de presã
gãzduitã de Iosif Vul can în Fa milia, pentru în -
fiinþarea teatrului naþional pentru românii din
Transilvania. Poetul publicã în Fa milia în ia -
nuarie 1870, articolul Repertoriul nostru teatral,
cea din tâi evaluare criticã a dramaturgiei ro -
mâneºti din perspectiva reprezentãrii ei pe sce -
nele din Transilvania. Cãlãuzit dupã aceste prin -
cipii, poetul reþine din producþia dramaticã a lui
Alecsandri, foarte bogatã, numai piesele cu eroi
din popor ºi de inspiraþie istoricã. Nu este de
pierdut din vedere nici cel de al doilea articol
Strângerea literaturii noastre populare, pregãtit
tot pentru Fa milia, dar rãmas în manuscrise.
Iosif Vul can este alãturi de Eminescu a -
tunci când poe tul este implicat în procesele de
presã pentru articolul Echili brul publicat în Fe -
deraþiunea în aprilie-mai 1870 ºi în care denunþã
bazele constituþionale ale dualismului austroun
gar. Iosif Vul can urmãreºte mersul cer ce -
tãrilor instanþelor judecã toreºti ºi îºi informeazã
cititorii asupra lor. „Procesele de pre sã ale
ziarului Federaþiunea - scrie Iosif Vul can în Fa -
milia, în 29 noiembrie / 7 decembrie 1870 - se
vor per tracta în 29 noiembrie ºi 7 decembrie la
Curtea juraþilor din Budapesta. în urma celui din
urmã proces intentat pentru articolul Echilibrul,
a intervenit un in ci dent nou, rugându-se autorul
aceluia de d-l Poruþiu pentru a-i spune numele la
judecãtorul de instrucþie. Aºa darã acest proces
se va intenta de-a dreptul în con tra autorului.
Precum aflãm autorul e junele poet ºi cola bo -
rator al nostru dl. Mihai Eminescu”. Ioan Poruþiu
era redactorul de presã responsabil al ziarului ºi
potrivit practicilor vremii procesele de presã se
intentau acestora pentru articolele nesemnate.
Eminescu îºi semneazã articolul cu pseudonimul
Varro, care nu-i spunea nimic judecãtorului de
instrucþie. Poetul se intere sa de mersul pro ce -
sului. Aflãm tot din corespondenþa lui Iosif Vul -
can de la Poºta redacþiei din 6/18 decembrie
1870 cã îi scrie poetului la Viena ºi aºtepta „cu
nerãbdare rãspunsul cerut”. Nu cunoaºtem, în
absenþa documentelor, sfârºitul aces tui proces.
Eminescu considera ca re dac tor la Cu rie -
rul de Iaºi (1876-1877) ºi la Timpul (1877-1883)
cã Fa milia era o pu blicaþie importantã de in -
formaþii privind viaþa politicã. Poetul în toc meº te,
pe baza relatãrilor din Familia cronici privind
mersul luptelor din Balcani din iulie 1876 ºi a
demonstraþiilor studenþilor din Ungaria în ia nua -
rie 1877 în favoarea Imperiu lui otoman (Opere
IX. Publicistica, p. 146, 299, 577, 688- 689).
Eminescu consacrã o cronicã specialã spec -
tacolelor de la Lugoj, organizate de reu niunea
muzicalã de aici în 24 no iembrie 1866 când se
joacã ºi comedia lui Iosif Vul can, Mireasã pentru
mireasã (Opere IX. Publicistice, p. 268, 666).
Eminescu prezintã în Timpul cu multã
sim patie reprezentaþi ile date la Bucureºti de I. C.
Lugojianu, ac tor din Abrud, cu piesa Moþul din
Ardeal, adaptare, dupã câte se pare a cân tecului
comic al lui Iosif Vul can, Pãcurariul din Ardeal,
publicat în ªezãtoarea în 1864 ºi într-o nouã
versiune Ciobanul din Ardeal, publicatã de astã
datã, în Fa milia, în iulie 1875 (Opere XII. Pu -
blicistica, p. 311, 594).
Iosif Vul can este în opinia lui Eminescu
cea mai im portantã personalitate din cultura ro -
mânã la jumãtatea secolu lui al XIX-lea, care
ºtiuse sã facã din publicaþiile sale „o oglindã a
creaþiei noastre populare”. Când Ber nard Var -
vara Ver mont scoate la Bucureºti revista Globul,
în au gust 1877, pe care o anunþã ca o „foaie de
literaturã popularã” cum nu era, Eminescu pu -
blica în Curierul de Iaºi articolul Globul, în care
insistã asupra meritelor lui Iosif Vul can ca ed i tor
al unor publicaþii consacrate creaþiei populare.
„O asemenea foaie existã la români sub titlul
ªezãtoarea - atrage atenþia Eminescu - redactatã
de dl. Iosif Vul can din Pesta. Nu zicem cã foaia
din Pesta e bine redactatã, dar dl. Vul can pare a
fi avut o idee sigurã ce va sã zicã literatura popu -
larã, cãci cearcã a da ca într-o oglindã cu getarea
ºi pro ductele fantaziei poporului însuºi, care de -
vin literaturã în care se re pro duce prin scriere,
sau produceri a clasei mai culte, care se po -
trivesc însã aºa de bine cu gândirea popo rului
încât dacã acesta nu le-a fãcut, le-a putut însã
face”. Sã menþionãm, în acest con text ºi articolul
Strângerea litera turii noastre populare din 1870,
pregãtit pentru Familia ºi destinat sã fie un în -
drumãtor pentru culegãtorii din creaþia po pu la rã,
rãmas însã în manuscrise (Opere IX. Publicistica,
p. 412-413, 768-769, 453-454, 794-795).