2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

30 MARTIE 2011
RESTITUIRI
FAMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 170 - RESTITUIRI
La iniþiativa omului de culturã Constantin Mãlinaº, di rec tor al Bibliotecii Ju -
deþene „Gheorghe ªincai” Bihor ºi re dac tor ºef al revistei Fa milia românã, cu ocazia
împlinirii a 160 de ani de la naºterea lui Iosif Vul can, la Oradea, au fost organizate o
serie de manifestãri culturale ded i cate marelui cãrturar cu nume de rezonanþã culturalã,
printre care ºi al treilea Simpozion anual al revistei, sub genericul Mihai Eminescu ºi
Iosif Vul can.
La lucrãrile simpozionului au participat, alãturi de reprezentanþi ai autoritãþilor lo -
cale, scriitori, bibliotecari, redactori ai mai multor publicaþii, oameni de culturã ºi
delegaþi ai românilor din Transcarpatia, Odesa, Budapesta ºi din partea Seghedinului.
În paginile urmãtoare, intitulate Restituiri, redãm o parte din alocuþiunile rostite
cu ocazia evenimentului, precum ºi câteva articole ded i cate lui Iosif Vul can ºi publicate
în revista Fa milia românã nr. 2 (9)/2001.
Modelul cultural Iosif Vul can
La împlinirea a 160 de ani de la
naº terea, la 1841, în satul Holod din
Bihor, a lui Iosif Vul can, ctitorul ºi
editorul timp de 41 de ani a celei dintâi serii a
revistei Fa milia, prin cipala întrebare care ne stã -
ruie în minte priveºte oglindirea ºi primirea în
actualitate a moºtenirii sale literare ºi culturale,
în ce mãsurã tot ce a produs în plan intelectual
mai are acum un ecou productiv în posteritate,
sub ce aspecte actul sãu de conº tiinþã, propus sub
pilduitorul frontispiciu al revistei cu nume sin -
tetizator, ne mai este astãzi folositor, dacã lu -
minile progra mului sãu s-au stins pentru noi,
dacã mai au doar un mesaj is toric, sau continuã
sã fie un izvor ºi un model de lucru atrac tiv ºi
motivat în actualele împrejurãri ale literaturii ºi
culturii românilor.
Vom observa în preambul cã biografia ºi
op era lui Iosif Vul can au fost reconstituite do -
cumentar ºi ed i to rial aproape în întregime, prin
urmare nu se mai pot aºtepta surprize de pro -
porþii din partea istoriei literare. Respectiv
semnificaþiile ope rei au fost adesea exprimate,
ajungându-se la pãrerea corectã, încã în 1926
formulatã de cãtre Octavian Goga, cã Iosif Vul -
can este mai mare ca ed i tor, ca jurnalist, ca
scriitor de litera turã de cãlãtorie, decât ca cre ator
de poezie, prozã ºi teatru li terar. Astfel spus, în
Dr. Constantin MÃLINAª
cazul lui cãlãtorul cul tural este mai im por tant
decât inventatorul de ficþiune literarã, deºi a fost
asiduu ºi inepuizabil în amândouã direcþiile. Dar
iatã, în ex tras, opinia lui Octavian Goga, rostitã
la Oradea, într-o con ferinþã, care are un echilibru
pilduitor în materie de judecatã a moºtenirii lã -
sate de cãtre Iosif Vul can ºi revista sa, dintre anii
1865-1906:
„Fa milia e un fel de buletin literar al epo -
cii. Înfiinþatã dupã exemplul cunoscut al re vis -
telor ger mane, publicaþia sãptãmânalã trãitã atâ -
ta vreme, n-a fost numai o lecturã de bunã
e du caþie, un fel de îndreptar trebuincios pentru o
socie tate începãtoare. Dacã ar fi îndeplinit nu -
mai acest rol, du când în fiecare sâmbãtã o bucatã
literarã, o dare de seamã a unui bal sau o ghi -
citoare de ºah, aproape o jumãtate secol, în ca -
sele româneºti, ºi atunci ar merita recunoºtinþa
noastrã. Fa milia, însã a fãcut mai mult. Di rec -
torul ei a transformat-o într-un or gan literar de
seamã pentru vremea lui. Aceastã revistã era un
certificat pururi reînnoit al unitãþii. Scriitori din
toate pãrþile îºi trimiteau aci contribuþia lor.
Emi nescu ºi-a publicat în paginile ei primele
înfrigurãri de patimi ºi de stele. N-a fost poet sau
nuvelist român de ori unde, care sã nu fi primit
iniþiativa neobositului an i ma tor. Vul can a des -
coperit cu instinctul de proorocire a artiºtilor