2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

28 MARTIE 2011
170
IOSIF VULCAN -
FAMILIA ROMÂNÃ
aspecte, uneori surprinzãtoare, dar relevante,
din viaþa ºi activitatea acestor dragi prieteni ai
scriitoarei, în legãturã cu care aceasta mãr tu -
riseºte: „Am simþit nevoia sã scriu despre ei, sã-i
prezint aºa cum i-am cunoscut ºi i-am vãzut eu,
astfel încât sã învãlui datele personalitãþii ºi
biografiei lor în gândurile ºi sentimentele mele,
aºa cum am procedat ºi în scrierile închinate
Academicienilor Zoe Dumitrescu-Buºulenga ºi
Radu Voinea, Prea Fericitului Pãrinte Teoctist,
Pãrintelui Arhimandrit Grigore Bãbuº, lui Tu dor
Gheorghe ºi Angelei Buciu.” 1 Aceºti oa meni, „pe
care i-a binecuvântat Dumnezeu cu calitãþi, pu -
tere de muncã ºi haruri, m-au onorat – afirmã
autoarea - cu atenþia sau/ºi cu prietenia lor.” 2
Primul destin conturat este cel al lui Ga -
briel Bratu, desenator, ilustrator de carte, pub li -
cist, memorialist, realizator de afiºe, dar, înainte
de toate, car i ca tur ist. Personalitate distinsã ºi
marcantã a vieþii artistice craiovene, acest art ist
plas tic, vicepreºedinte al Asociaþiei Cari ca tu -
riºtilor Profesioniºti din România a obþinut, încã
din tinereþe, recunoaºterea oficialã, concretizatã
prin numeroase premii ce i-au fost acordate ºi
expoziþii realizate, atât pe plan lo cal ºi naþional,
cât ºi internaþional – pe întreg mapamondul.
Despre cel care a fost inclus în volumul, apãrut
la Moscova, Maeºtrii caricaturii româneºti, ma -
rele ªtefan Popa POPA’S afirmã: „Ga briel
Bratu este deschizãtor de noi porþi în caricatura
româneascã. Domnia Sa a dus simplificarea ex -
tremã a caricaturii pânã la semnificaþiile ei. O
linie a lui Ga briel Bratu spune tot. Este o re -
ducere la esenþa care-i conferã un rol foarte im -
por tant în istoria caricaturii româneºti. Bucu -
raþi-vã de prezenþa sa artisticã ºi consideraþi-vã
privilegiaþi, caricaturã inteligentã ºi sugestivã
nu se gãseºte pe toate drumurile.” 3
Prin activitatea ºi op era sa artisticã, Ga -
briel Bratu reprezintã un nume de marcã în arta
con temporanã, iar în peisajul caricaturii româ -
neºti rãmâne un nume de referinþã. Iatã de ce
faþã de acest oltean, „care ne-a dat suflet din
sufletul lui ºi spiritualitate din spiritul sãu,
pentru caricaturã - sorã geamãnã, dar, poate, mai
directã ºi mai durã, uneori, a epigramei,” 4 au -
toarea îºi ex pri mã toatã preþuirea sa.
Al doilea destin evocat în paginile cãrþii
este cel al Elenei Galaction, fostã actriþã la Tea -
trul Naþional din Bucureºti ºi cea mai micã
1 Elis Râpeanu, op. cit., p. 5.
2 Ibi dem.
3 Ibi dem, p. 14.
4 Ibi dem, p. 88.
5 Ibi dem, p. 197.
6 Elis Râpeanu, op. cit., p. 270.
dintre cele patru fiice ale marelui scriitor preot
Gala Galaction. Deºi aceastã artistã nu mai este
printre noi, pãrãsind lumea aceasta la vârsta de
94 de ani, amintirea ei este vie în sufletul au -
toarei. Parcurgând acest eseu închinat artistei
Elena Galaction, în care sunt inserate interviuri
luate de scriitoare, dar ºi de unii reporteri, a -
cestui ultim vlãstar al scriitorului Gala Ga lac -
tion, se pot afla multe lucruri interesante, ne -
cunoscute publicului, cu privire la cel care s-a
numit Grigore Piºculescu.
Alexandru Jula, cel de-al treilea destin
artisc al cãrþii, este unic, ca voce ºi interpretare,
în muzica uºoarã româneascã. Ardelean de loc,
nãscut în judeþul Sãlaj, dar stabilit pe meleaguri
gãlãþene, acest art ist inegalabil, care a reuºit prin
tal ent, muncã, dãruire ºi tenacitate sã se afirme,
a deschis un drum în muzica uºoarã româneascã
ºi a devenit un model demn de urmat în acest
domeniu. Cel care a ajuns sã fie „o legendã vie a
muzicii uºoare,” 5 Alexandru Jula a imprimat
sute de cântece, a cântat în mii de spectacole, a
fost în numeroase turnee ºi a desfãºurat o ac -
tivitate artisticã nu numai intensã, ci ºi diversã.
Nenumãratele premii ºi distincþii obþinute de-a
lungul vieþii, succesele repurtate atât în þarã, cât
ºi în strãinatate ca ambasador al cântecului ro -
mânesc, precum ºi aplauzele binemeritate din
partea auditorului sunt rãsplata muncii sale de -
puse în slujba muzicii.
Al patrulea destin ar tis tic, pe care cartea
doamnei Elis Râpeanu îl aduce în faþa cititorilor,
este cel al bihoreanului Gheorghe Sãrac, in ter -
pret de muzicã de facturã popularã: doinã, cân -
tec de joc, romanþã, baladã, colind. Dintre aces -
tea, romanþa este aceea „care l-a ridicat în rândul
personalitãþilor cu realizãri unice în domeniu”. 6
În acest sens, interpretarea ºi imprimarea unor
romanþe pe versuri de Vasile Alecsandri, Octa -
vian Goga, George Coºbuc, dar, mai ales, reali -
zarea primei integrale a romanþelor concepute
pe versurile lui Mihai Eminescu ºi Ve ron ica
Micle sunt pe deplin grãitoare. Acest repre zen -
tant de seamã al romanþei româneºti „considerã
cã a fost hotãrârea lui Dumnezeu ca prima poe -
zie (a lui Eminescu n.n.) sã fie publicatã de un
bihorean – Iosif Vul can (1841-1907), în revista
FAMILIA, ºi ca tot un bihorean sã adune ºi sã
interpreteze, dupã o muncã de ani, toate ro -
manþele compuse pe versurile lui Eminescu ºi