2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 23
nilor din Transilvania. La aceste adunãri, au
devenit tradiþionale dis cursurile, disertaþiile în
legãturã cu teatrul, con certele, reprezentaþiile
þinute de amatori cu sco pul de a strânge fonduri
ºi de a impulsiona mi ºca rea dramaticã de ama -
tori 1 .
Succesul primei adunãri, al adunãrii de
constituire, a fost ºi de altã naturã; s-au înscris,
din cei prezenþi, 60 de membri ºi s-a subscris o
sumã totalã de peste 4000 de florini. Iosif Vul -
can a oferit revista Fa milia ca or gan al pu -
blicaþiilor STR, oferta fiind primitã cu plãcere
de cãtre adunare. Ca urmare, din 1870 ºi pânã la
sfârºitul existenþei sale, Fa milia va purta ºi sub -
titlul Totodatã organul publicaþiunilor So cie -
tãþii pentru crearea unui fond de teatru român
în Ardeal. STR era sora mai micã a ASTREI, cum
i-a plãcut lui Iosif Vul can sã o numeascã.
Iosif Vul can a fost în STR, de-a lungul
anilor, secretar (1870-1882), vicepreºedinte
(1882-1895), preºedinte (1895-1905) ºi a parti -
cipat cu cea mai mare regularitate la adunãrile
gen er ale ale societãþii unde, la fiecare din ele,
rostea câte un discurs, prezenta o disertaþie sau
citea din op era sa.
În 1895 sediul societãþii este mutat de la
Budapesta la Braºov, ca umare a faptului cã
numãrul intelectualilor români din Budapesta
scazuse simþitor iar Braºovul s-a dovedit, la mo -
mentul respectiv, cea mai bunã alegere dintre
toate oraºele transilvãnene.
O bogatã corespondenþã purtatã de I. Vul -
can cu Vasile Goldiº, cu Vir gil Oniþiu, membrii
ai STR, demonstreazã perseverenþa muncii sale
ca organizator ºi conducãtor. Cu acest prilej el
susþine ideea editãrii unui Anuar în broºurã se -
paratã – ºi a unei Biblioteci teatrale, în care
urmau sã aparã piese originale 2 .
Urmãrind activitatea STR, întâlnim o se -
rie de iniþiative incontestabil interesante ºi utile
pentru miºcarea teatralã din Transilvania la în -
ceputul secolului nostru. Astfel, e hotãrârea de a
înfiinþa un „muzeu al limbii române”, proiectul
unei „secþii fonografice” în scopul înregistrãrii
melodiei ºi studierii ritmului cântecelor po pu -
lare, precum ºi „fixãrii” dialectelor regionale ale
limbii vorbite, achiziþionarea de ediþii originale
ºi manuscrise pentru muzeu; acordarea de pre -
mii pentru piesele originale ºi burse pentru ac -
torii în formaþie 3 .
Începând cu anul 1903 Societatea anunþã
organizarea unui con curs cu premii pentru cre -
area de piese de teatru originale româneºti. Prin
aceastã acþiune se urmãreºte stimularea creaþiei
dramatice având un spe cific naþional ºi cu an -
corare în viaþa satului sau a pãturii culte ro -
mâneºti 4 . În gen eral, vorbind despre aceastã li -
te raturã dramaticã, trebuie sã þinem seama de
faptul cã ne aflãm în perioada copilãriei acestui
gen de literaturã în Transilvania, perioadã cãreia
îi sunt inerente cãutãrile, dilentantismul ºi gre -
ºelile. Chiar dacã nivelul atristic al celor mai
multe piese este deficitar, ele umpleau un gol în
repertoriul orig i nal ºi, mai ales, slujeau unor idei
etice ºi naþionale, susþinute îndelung ºi nu ara -
reori cu sacrificii de intelectualitatea ardeleanã.
Nu trebuie sã uitãm cã aceste piese au fost scrise
pentru amatori, fapt ce pretinde sã fie privite cu
anumitã îngãduinþã. Aceastã literaturã a rãspuns
cerinþelor imediate ale acelor timpuri ºi care ºi-a
fãcut pe deplin datoria 5 .
Literatura dramaticã creatã de intelec tua -
litatea grupatã în jurul STR rãmâne valoroasã
prin intenþiile meritorii de creare a unui reper -
toriu teatral orig i nal, intenþii adeseori realizate,
constituind totodatã un deosebit de interesant ºi
inedit ma te rial de informare în domeniul istoriei
noastre literare 6 .
Peste 30 de ani cât a fost la conducerea
STR, Iosif Vul can a cheltuit pasiune ºi energie,
dovedind o consecvenþã remarcabilã în fãp tui -
rea scopului fi nal. Este demn de menþionat ºi
capacitatea acestuia de a fi la curent ºi a accepta
noile formule de teatru, care circulau din ce în ce
mai mult datoritã reprezentanþilor tinerei ge -
neraþii de intelectuali, care trecuserã alãturi de el
la conducerea Societãþii. Fãrã a pierde din ve -
dere obiectivele propuse iniþial, omul de teatru
Iosif Vul can a demonstrat supleþe ºi spirit re al ist
de-a lungul activitãþii sale ca an i ma tor al tea -
trului românesc de amatori din Transilvania 7 .
Când la 10 septembrie 1906, Gazeta Tran -
silvaniei, îndoliatã, anunþa moartea lui Iosif
Vul can, cultura româneascã de pretutindeni ºi
mai ales cea din Transilvania pierdea nu numai
pe luptãtorul pe plan cul tural, ci ºi pe omul de
F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 17 0
1 Idem, p. 232.
2 Constantin Cuza, Maria Lamburcã, Societatea pentru crearea unui fond de teatru român, Ed. Casa
Judeþeanã a creaþiei populare, Braºov, 1971, p. 27.
3 Idem, p. 6
4 Idem, p. 53
5 Idem, p. 59.
6 Idem, p. 74.
7 Idem, p. 77.