2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

22 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - FAMILIA ROMÂNÃ Gãrgãunii dragostei - comedie într-un act - pe scena Teatrului de Stat Oradea, stagiunea 1970-1971 Autor: Iosif Vul can • Regia: Dorel Urlãþeanu, art ist emerit • Distribuþia: Tîrgoviºteanu: Mar cel Segãrceanu; Dr. Ursulescu: Mircea Olariu, Dorel Urlãþeanu, art ist emerit; Gogu: Geo Nune • Anica: Ana Popa; Olimpia: Simona Constantinescu; Marin: Ion Abrudan; Joiþa: Anca Miere Chirilã; Riþa: Doi na Urlãþeanu; Lucsiþa: Olimpia Mâinea; Dora: Alla Tãutu; Betty: Kiss Ildikó • Regia tehnicã: Dalma Simionescu • Sufleur: Agy Segãrceanu. (sursa www.teatruloradea.ro) vidului ºi a societãþii. Este o instituþie de mare însemnãtate naþionalã ºi moralã, pe care el o aºeazã imediat dupã bisericã ºi ºcoalã. El nu ezitã sã considere cã înfiinþarea unui teatru este mai importantã chiar decât crearea mai multor ºcoli la un loc, pentru motivul cã, în timp ce de avantajele ºcolii beneficiazã doar generaþia tâ - nãrã, ºi nici aceea în întregime (pentru fete nu existau ºcoli), de binefacerile teatrului puteau profita deopotrivã tinerii ºi vârstnicii, indiferent de sex ºi grad de culturã. Ideea de a pune bazele unui teatru per ma - nent în Transilvania este tot mai des vehiculatã începând cu anul 1869. Iosif Vul can s-a gândit la aceastã problemã însã cu mult înainte de a - ceastã datã. Eliade Rãdulescu a fost prima per - soanã care i-a sãdit în minte ideea de a înfiinþa un teatru românesc în Transilvania, atunci când, în 1866, l-a cãutat la redacþia revistei Fa milia ºi i-a vorbit de acest lucru. Începând din acel an, Iosif Vul can oferã în paginile revistei Fa milia nenumãrate informaþii despre teatrele din þarã, despre repertoriul abordat de cãtre acestea, pre - cum ºi despre necesitatea promovãrii pe scenã a pieselor româneºti. În 1869, Vul can începe în revista Fa milia cam pania în vederea înfiinþãrii teatrului românesc în Tran sil va - nia prin articolul Sã fondãm tea - trul naþional. Iosif Vul can era conºtient de faptul cã înfiinþarea unui tea tru în Transilvania va în tâmpina numeroase greutãþi. El aratã sin - gurele cãi posibile de realizare a acestui ideal: crearea, prin con - tribuþii susþinute, a unui fond de teatru, dirijat de un comitet ºi spri jinit de comitetele filiale în toate comitatele Transilvaniei; îm bo gãþirea acestui fond ºi prin veniturile serbãrilor date de di - letanþi; apeluri, prin presã, cãtre ro mânii de dincolo de Carpaþi. Ideea înfiinþãrii unui teatru român în Tran silvania a gãsit spri - jin imediat mai ales în rândul tine - rilor, care au înfrânt, cu entu zias - mul lor, scepticismul vârstnicilor. Din diferitele colþuri ale pro vin - ciei au început sã se strângã sume pentru fondul teatrului român îna - inte de a fi constituitã o societate ºi o conducere; deosebit interes s-a manifestat în pãrþile bãnãþene (Nã dlag, Timiºoara, Arad), pre - cum ºi în oraºe ca Abrud, Gherla, Buziaº, Oradea, Satu Mare, Si biu, Blaj. Pro blema teatrului a fost ridicatã de deputaþii ro mâni în Cam era din Budapesta, cu ocazia dezbaterii bu - getului pe 1870 ºi a re par tizãrii unei sume de bani pentru teatrul maghiar din Pesta. În luna aprilie 1870, la Bu dapesta, ia fiin - þã SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU RO MÂN (STR). Adunarea generalã de consti - tuire a STR a avut loc la Deva, în 4-5 octombrie 1870. Ar ticolele din Fa milia transcriu at mo - sfera în care s-a þinut aceasta. Numeroasele te - legrame primite din toate colþurile Transil va - niei (Gherla, Sibiu, Baia Mare, ªom cuta Mare, Si ghetu Marmaþiei, Sei ni) aratã atenþia cu care erau urmãrite lucrãrile. Aici a fost ales ca pre - ºedinte Iosif Hodoº, vice pre ºedinte Al. Mo - cioni, secretari Iosif Vul can ºi A. Horsa. Tot atunci, s-a stabilit cã, adunãrile gen er ale anuale sã se þinã în di ferite oraºe din Tran silvania, cu scopul de a atrage cât mai mulþi membri cât ºi pentru a trezi viaþa culturalã a tuturor regiu - nilor din aceastã parte a þãrii. Adunãrile societãþii îm pre unã cu adu nã - rile gen er ale ale „Aso ciaþiei pentru literatura ºi cultura poporului român” au fost, an la rând, cele douã evenimente culturale anuale ale ro mâ -
MARTIE 2011 23 nilor din Transilvania. La aceste adunãri, au devenit tradiþionale dis cursurile, disertaþiile în legãturã cu teatrul, con certele, reprezentaþiile þinute de amatori cu sco pul de a strânge fonduri ºi de a impulsiona mi ºca rea dramaticã de ama - tori 1 . Succesul primei adunãri, al adunãrii de constituire, a fost ºi de altã naturã; s-au înscris, din cei prezenþi, 60 de membri ºi s-a subscris o sumã totalã de peste 4000 de florini. Iosif Vul - can a oferit revista Fa milia ca or gan al pu - blicaþiilor STR, oferta fiind primitã cu plãcere de cãtre adunare. Ca urmare, din 1870 ºi pânã la sfârºitul existenþei sale, Fa milia va purta ºi sub - titlul Totodatã organul publicaþiunilor So cie - tãþii pentru crearea unui fond de teatru român în Ardeal. STR era sora mai micã a ASTREI, cum i-a plãcut lui Iosif Vul can sã o numeascã. Iosif Vul can a fost în STR, de-a lungul anilor, secretar (1870-1882), vicepreºedinte (1882-1895), preºedinte (1895-1905) ºi a parti - cipat cu cea mai mare regularitate la adunãrile gen er ale ale societãþii unde, la fiecare din ele, rostea câte un discurs, prezenta o disertaþie sau citea din op era sa. În 1895 sediul societãþii este mutat de la Budapesta la Braºov, ca umare a faptului cã numãrul intelectualilor români din Budapesta scazuse simþitor iar Braºovul s-a dovedit, la mo - mentul respectiv, cea mai bunã alegere dintre toate oraºele transilvãnene. O bogatã corespondenþã purtatã de I. Vul - can cu Vasile Goldiº, cu Vir gil Oniþiu, membrii ai STR, demonstreazã perseverenþa muncii sale ca organizator ºi conducãtor. Cu acest prilej el susþine ideea editãrii unui Anuar în broºurã se - paratã – ºi a unei Biblioteci teatrale, în care urmau sã aparã piese originale 2 . Urmãrind activitatea STR, întâlnim o se - rie de iniþiative incontestabil interesante ºi utile pentru miºcarea teatralã din Transilvania la în - ceputul secolului nostru. Astfel, e hotãrârea de a înfiinþa un „muzeu al limbii române”, proiectul unei „secþii fonografice” în scopul înregistrãrii melodiei ºi studierii ritmului cântecelor po pu - lare, precum ºi „fixãrii” dialectelor regionale ale limbii vorbite, achiziþionarea de ediþii originale ºi manuscrise pentru muzeu; acordarea de pre - mii pentru piesele originale ºi burse pentru ac - torii în formaþie 3 . Începând cu anul 1903 Societatea anunþã organizarea unui con curs cu premii pentru cre - area de piese de teatru originale româneºti. Prin aceastã acþiune se urmãreºte stimularea creaþiei dramatice având un spe cific naþional ºi cu an - corare în viaþa satului sau a pãturii culte ro - mâneºti 4 . În gen eral, vorbind despre aceastã li - te raturã dramaticã, trebuie sã þinem seama de faptul cã ne aflãm în perioada copilãriei acestui gen de literaturã în Transilvania, perioadã cãreia îi sunt inerente cãutãrile, dilentantismul ºi gre - ºelile. Chiar dacã nivelul atristic al celor mai multe piese este deficitar, ele umpleau un gol în repertoriul orig i nal ºi, mai ales, slujeau unor idei etice ºi naþionale, susþinute îndelung ºi nu ara - reori cu sacrificii de intelectualitatea ardeleanã. Nu trebuie sã uitãm cã aceste piese au fost scrise pentru amatori, fapt ce pretinde sã fie privite cu anumitã îngãduinþã. Aceastã literaturã a rãspuns cerinþelor imediate ale acelor timpuri ºi care ºi-a fãcut pe deplin datoria 5 . Literatura dramaticã creatã de intelec tua - litatea grupatã în jurul STR rãmâne valoroasã prin intenþiile meritorii de creare a unui reper - toriu teatral orig i nal, intenþii adeseori realizate, constituind totodatã un deosebit de interesant ºi inedit ma te rial de informare în domeniul istoriei noastre literare 6 . Peste 30 de ani cât a fost la conducerea STR, Iosif Vul can a cheltuit pasiune ºi energie, dovedind o consecvenþã remarcabilã în fãp tui - rea scopului fi nal. Este demn de menþionat ºi capacitatea acestuia de a fi la curent ºi a accepta noile formule de teatru, care circulau din ce în ce mai mult datoritã reprezentanþilor tinerei ge - neraþii de intelectuali, care trecuserã alãturi de el la conducerea Societãþii. Fãrã a pierde din ve - dere obiectivele propuse iniþial, omul de teatru Iosif Vul can a demonstrat supleþe ºi spirit re al ist de-a lungul activitãþii sale ca an i ma tor al tea - trului românesc de amatori din Transilvania 7 . Când la 10 septembrie 1906, Gazeta Tran - silvaniei, îndoliatã, anunþa moartea lui Iosif Vul can, cultura româneascã de pretutindeni ºi mai ales cea din Transilvania pierdea nu numai pe luptãtorul pe plan cul tural, ci ºi pe omul de F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 17 0 1 Idem, p. 232. 2 Constantin Cuza, Maria Lamburcã, Societatea pentru crearea unui fond de teatru român, Ed. Casa Judeþeanã a creaþiei populare, Braºov, 1971, p. 27. 3 Idem, p. 6 4 Idem, p. 53 5 Idem, p. 59. 6 Idem, p. 74. 7 Idem, p. 77.
Page 3 and 4: MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂ
Page 5: IOSIF VUL CAN (1841-1907) 170 de an
Page 8 and 9: 6 MARTIE 2011 Iosif Vul can - portr
Page 10 and 11: 8 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - FA
Page 12 and 13: 10 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - F
Page 14 and 15: 12 MARTIE 2011 Aron Pumnul ºi Iosi
Page 16 and 17: 14 MARTIE 2011 „Iosif Vul can”,
Page 18 and 19: 16 MARTIE 2011 Iosif Vul can ºi Ma
Page 32 and 33: 30 MARTIE 2011 RESTITUIRI FAMILIA R
Page 34 and 35: 32 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ IOS
Page 40 and 41: 38 MARTIE 2011 Tinereþea lui Iosif
Page 42 and 43: 40 MARTIE 2011 O mare legãturã su
Page 48 and 49: 46 MARTIE 2011 IOSIF VULCAN (1841-1
Page 50 and 51: 48 MARTIE 2011 la Paris, iar sentim
Page 52 and 53: 50 MARTIE 2011 Caleidoscop internau
Page 54 and 55: 52 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ CON
Page 56 and 57: 54 MARTIE 2011 „...de Brâncuºi
Page 58 and 59: 56 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 60 and 61: 58 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 62 and 63: 60 MARTIE 2011 CONFESSIO Doamne, ti
Page 64 and 65: 62 MARTIE 2011 Constantin Mãlinaº
Page 66 and 67: 64 MARTIE 2011 FLLE DE ISTORIE FAMI
Page 74 and 75:
72 MARTIE 2011 FLLE DE ISTORIE FAMI
Page 76 and 77:
74 MARTIE 2011 FLLE DE ISTORIE FAMI
Page 78 and 79:
76 MARTIE 2011 CUNUNA DE AUR A ROM
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
84 MARTIE 2011 neva în Uzdin fãr
Page 88 and 89:
86 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FAM
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
92 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI în
Page 96 and 97:
94 MARTIE 2011 Gala internaþional
Page 98 and 99:
96 MARTIE 2011 Liviu Baciu - preot
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
100 MARTIE 2011 Corespondenþã din
Page 104 and 105:
102 MARTIE 2011 Þara Chioarului a
Page 106 and 107:
104 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FA
Page 108 and 109:
106 MARTIE 2011 ANIVERSÃRI 2011 ap
Page 110 and 111:
108 MARTIE 2011 de pretutindeni pub
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
120 MARTIE 2011 Am primit la redac
Page 124 and 125:
122 MARTIE 2011 Imnele iubirii de I
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
126 MARTIE 2011 Controversa continu
Page 130 and 131:
128 MARTIE 2011 ROMÂNI ÎN LUME De
show all

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"