2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 11
7/19, respectiv 9/21 ianuarie, articolul O scriere
criticã, în care ia apãrarea fostului sãu profesor
împotriva atacurilor lansate de Dimitrie Petrino
în broºura Puþine cuvinte despre coruperea lim -
bii române în Bucovina, tipãritã la Cernãuþi în
1869. Fostul ºi devotatul elev subliniazã esen -
þialul, arãtând cã meritul profesorului cernã u -
þean stã în faptul cã dã „consistenþã ºi conºtiinþã
naþionalã maselor” ºi face din ele „o naþiune”. 1
Asupra valorii creaþiei literare a lui Iosif
Vul can existã o unanimitate de pãreri, care o
exclud din circuitul lecturilor obligatorii, izo -
lând-o în trecut. Deºi, în privinþa revistei Fa -
milia, aprecierile sunt mai nuanþate, acestea sunt
departe de a reconstitui tabloul complet al in -
fluenþei ºi realizãrilor revistei, posibilã con se -
cinþã a unui efect de halou. 2 Prinsã între debutul
ce s-a constituit în botezul literar al lui Mihai
Eminescu ºi activismul naþional viril al gaze telor
transilvãnene din epocã, revistei Familia i se
scapã din vedere principalele merite. Iar cheia
trebuie cãutatã în acel: „Voiesc sã dau în mâna
publicului o foaie cu care dânsul sã se poatã fãli.”
Pornind de la calitatea hârtiei, a ilu stra -
þiilor, de la for mat ºi diversitatea conþinutului,
revista Fa milia este la nivelul revistelor similare
ungureºti ale vremii care circulau în Imperiu, cu
care publicul românesc cititor de gazete era
familiarizat. Dacã revistele militante erau adre -
sate celor cu o conºtiinþã naþionalã mai clar
conturatã, revista Fa milia reuºeºte sã pãtrundã
ºi sã cucereascã cercurile largi ale românilor
aparþinând unei pãturi de mijloc, buni cetãþeni,
dornici sã se cultive în mod agreabil, fiind, în
acelaºi timp, ºi cei mai expuºi tendinþelor de
deznaþionalizare, pentru cã frecventaserã, ine -
vitabil, ºcoli maghiare, se miºcau într-un mediu
maghiarizant, iar asimilarea era o consecinþã
aproape fireascã a dorinþei de ac cede la poziþii
sociale mai bune. Aici intervine revista lui Iosif
Vul can, cu stilul ei plãcut, cu lecturile uºoare,
promovând o limbã românã din ce în ce mai
frumoasã, punând faþã în faþã personalitãþi ro -
mâne din toate provinciile istorice ºi per so na -
litãþi strãine, bucãþi literare traduse ºi originale,
semnate de autori români de pretutindeni, fol -
clor din toate zonele ºi nescãpând niciun prilej
de a atinge subtil problema unitãþii de limbã ºi
culturã, de a informa în legãturã cu principalele
evenimente din toate pãrþile locuite de români,
de a cultiva, cu fineþe, un sen ti ment de mândrie
naþionalã acolo unde, secole de-a rândul, se cul -
tivase deliberat complexul de inferioritate.
Di plomaþia, simþul mãsurii ºi tactul lui Iosif
Vul can au condus cu graþie revista, pãstrând un
aer de normalitate în vremuri tulburi, fãcând cu
dis creþie, în rândul ºtiutorilor de carte, operã de
educaþie naþionalã, cu temeinicie, tenacitate si
cu bãtaie lungã. Revista Fa milia nu e un torent
învolburat ce smulge arborii din rãdãcini ºi ia
bolovanii la vale, modificând abrupt peisajul, ci
este asemenea unui râu îmbelºugat, maiestuos ºi
liniºtit, care face sã înverzeascã bogate grãdini
prin locurile pe care le strãbate.
De o atenþie aparte s-a bucurat problema
educaþiei femeilor ºi se poate spune cã revista a
încercat sã suplineascã, în cât de micã mãsurã,
absenþa ºcolilor superioare în limba românã
pen tru fete. Chiar dacã, la o privire superficialã,
ar putea fi lezate sensibilitãþile feministe actuale
- femeia trebuind sã fie o soþie iubitoare, dulce,
devotatã ºi supusã soþului sãu, dupã co man -
damentele epocii -, este remarcabil modul în
care se accentueazã importanþa accesului la edu -
caþie al femeii, recunoscându-i-se meritele de
suflet ºi temelie a familiei tradiþionale, rolul de -
ter mi nant în educaþia copiilor ºi, im plicit, în
formarea generaþiilor viitoare.
Aceasta era revista condusã de Iosif Vul -
can, cãreia tânãrul Mihail Eminovici din Cer -
nãuþi, fost elev al lui Aron Pumnul, îi trimite
câteva poezii, iar rãspunsul primit îi deschide
porþile marii literaturi române, pe care pãºeºte
încrezãtor, cu nume devenit legendã de luceafãr:
MIHAI EMINESCU.
F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 17 0
1 Fundaþia Libra 1999/2000 http://www.mihaieminescu.ro
2 Se poate ca, de-a lungul timpului, sub influenþe conjuncturale, sã fi cântãrit în balanþa aprecierilor ºi
faptul cã revista a apãrut la Pesta, cã a acordat multã atenþie publicului feminin, cã a avut ºi a promovat
multe colaboratoare, alãturi de numeroºi ºi valoroºi colaboratori.