2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

126 MARTIE 2011
Controversa continuã ºi, aºa cum e ºi corect, Fa milia românã prezintã ºi punctul
de vedere al Academiei Române.
Un comunicat al acestei instituþii susþine cã „toþi aromânii nord ºi sud-dunãreni
sunt români (armâni), cu specificul lor di a lec tal, folcloric ºi etnografic, în cadrul
generosului popor român, unul dintre cele mai numeroase ºi mai puternice din Sud-
Estul Europei. Cei care vor, azi, sã se constituie într-o minoritate naþionalã aromânã în
interiorul României încalcã în mod fla grant datele reale ale istoriei ºi, totodatã, valorile
noastre mo rale ºi spirituale comune”, completeazã lista de materiale ded i cate aro -
mânilor. Dupã cum se observã din comunicat, controversa este departe de a fi elu -
cidatã... Capitolele deja consacrate ale Familiei române (In memoriam, File de istorie,
Cununa de aur a României ºi Românii în lume) încheie acest numar al revistei.
Am citit cu interes
Despre aromâni în „FAMILIA românã”
Ioan BOTIª
Ultimul numãr de pe anul trecut (al
patrulea, din decembrie 2010) al revistei
pentru solidaritatea românilor de pre tu tin -
deni ce apare la Baia Mare, aduce în prim
plan chestiunea aromânã, cum zice dr.
Teodor Ardelean, directorul executiv al pu -
blicaþiei. Mai mult de jumãtate din corpusul revistei îl ocupã aceastã problemã, cu
abordãri dintre cele mai pertinente, semnate de nume cu notorietate.
Rãspândiþi prin toþi Balcanii de vitregiile istoriei care le-a fost mereu potrivnicã,
aceastã parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, „n-o sã disparã to tal, dar mi-e
teamã cã numai la noi se va mai pãstra”, susþine cunoscutul istoric Neagu Djuvara
într-un interviu pesimist. Scriu bine ºi apãsat despre chestiune, printre alþii, Gheorghe
Pârja, redactorul nostru ºef, („Limba sufleteascã” ºi „Veniþi în Pind, sã-i cunoaºteþi pe
fraþii noºtri”), lector univ. dr. Ilie Gherheº (tot douã materiale), prof. dr. Adrian Botez
(ºi el cu douã colaborãri), prof. Ioana Petreuº, redactorul ºef ad junct al Familiei
române, Anca Goja, secretarul de redacþie al revistei („Moscopole, inima poporului
aromân”), Kira Iorgoveanu-Mantsu, prof. dr. Ion Baba Armânescu, Antoaneta Turda.
În capitolul File de istorie, academicianul Flo rin Constantiniu, istoric de pres -
tigiu eu ro pean, afirmã într-un interviu, întins pe trei pagini de revistã, la 21 de ani de la
revoluþia românã, cã „ºansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au
fost ratate”. Col. (r) Ioan Romaniuc îºi continuã însemnãrile de vet eran de rãzboi cu un
ma te rial purtând titlul „Riscul suprem pentru a fi liber”.
Segmentul „Cununa de aur a României” cuprinde relatãri despre românii din
Ungaria, Ucraina Subcarpaticã, Basarabia, Ser bia, în gen eral fraþii noºtri din afara
graniþelor þãrii. Nu sunt uitaþi nici românii din lume, cu împlinirile ºi speranþele lor, cu
dorul de vatra strãmoºeascã. Frumos zice folcloristul ºi dirijorul Alexandru Viman,
stabilit de ani buni în SUA, într-un interviu acordat Ancãi Goja cã „Niciodatã,
indiferent unde am fost în lume, nu am uitat de unde am plecat”. Con sis tent ºi acest
numãr din revista trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã.
Faceþi rost de el (în ul timã instanþã la Biblioteca Judeþeanã) ºi citiþi-l. Meritã.
Lecturã plãcutã!
Gheorghe PETER