2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

10 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - FAMILIA ROMÂNÃ argumente pentru a vedea în Aron Pumnul mult mai mult decât un dascãl a cãrui moarte a pri - lejuit scrierea unei poezii, fie ea chiar ºi de cel mai mare poet al românilor. E vorba nu numai de impactul hotãrâtor asupra destinului lui Mihai Eminescu, ci ºi de op era întregii sale vieþi. La rândul sãu, Iosif Vul can pare sã fi visat dintotdeauna sã facã gazetãrie. La 14 ani, scoate în colaborare cu Gheorghe Ardeleanu revista manuscrisã Deºteaptã-te române. La 18 ani scrie prima sa încercare publicisticã, intitulatã sugestiv: Despre necesitatea unei foi be le tris - tice române, urmatã de colaborarea cu cele mai importante publicaþii ale românilor tran sil vã - neni, este re dac tor al foii Umoristul ºi a di verse calendare de succes. 1 În vara anului 1865, când Aron Pumnul, din ce în ce mai bolnav, trimitea cãrþi cu de - dicaþie în Transilvania ºi când Eminescu purta deja în gând primele poezii, Iosif Vul can, ed i tor, re dac tor responsabil ºi proprietar, edita, la Pesta, în 5/17 iunie, primul numãr din noua sa revistã intitulatã sugestiv ºi prietenos: Fa milia : foaie enciclopedicã ºi beletristicã cu ilustra - þiuni. Avea 24 de ani. Numãrul de probã din luna mai fusese bine primit, rãspândirea revistei era asiguratã, erau aºteptaþi colaboratori din toate pãrþile lo - cuite de români. „ªi pânã acum un numãr fru mos de bãrbaþi eminenþi m-au onorat cu pro - misiunile lor de a conlucra la noua mea in - treprindere li terarã, dar mã voi nizui a câºtiga ºi pe alþii colaboratori. Voiesc sã dau în mâna publicului o foaie cu care dânsul sã se poatã fãli.” 2 În acelaºi for mat, cu minore oscilaþii ale frontispiciului ºi ale periodicitãþii, revista va apãrea timp de 42 de ani (mai/iunie1865 - de - cembrie1906), tran sfor mându-l pe Iosif Vul can în cel mai longeviv, stabil ºi consecvent re dac tor al unei publicaþii româneºti apãrute vreodatã. Ce dovadã mai bunã a unui simþ gazetãresc de ex - cepþie, a izbânzii demersului sãu publicistic, de - cât faptul cã revista lui a reuºit, în vremuri atât de vitrege, sã însoþeascã viaþa familiilor de ro - mâni doritori de lecturã, pe parcursul a douã sau chiar trei generaþii Fa milia a circulat ºi în Bucovina ºi, graþie adresabilitãþii ºi frecvenþei ei s-a fãcut repede cunoscutã. A ajuns ºi în biblioteca lui Aron Pumnul, care urmãrea atent miºcarea culturalã româneascã ºi care, în mod sigur a preþuit-o. În peisajul mereu schimbãtor al presei româneºti, revista Fa milia dãdea un reconfortant sen ti ment de echilibru ºi stabilitate. Tonul fãrã as peritãþi, structura enciclopedicã, definirea ca foa ie be - letristicã, singura notabilã cu acest pro fil la mo - mentul respectiv, o Poºta redacþiunii discretã ºi temperatã, încurajau colaborãrile. Nu este de mirare, astfel, cã tânãrul poet as pi rant a ales-o pentru a-ºi încerca norocul, pentru a gãsi o con - firmare ºi un punct de sprijin. Demn de reþinut cã Fa milia publicase i - me diat ºtirea morþii lui Aron Pumnul, fapt grãi - tor pentru aprecierea de care se bucura ilustrul profesor în epocã. Iosif Vul can însuºi îi va face un portret deosebit de elogios, trei ani mai târ - ziu, în lucrarea sa Panteonul român: portretele ºi biografiile celebritãþilor române, Tomul I, Pesta, 1869, în care îl plaseazã într-o selectã companie: Carol I, Timotei Cipariu, Mihail Ko - gãlniceanu, George Bariþiu, Vasile Alecsandri, Avram Iancu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, ca sã menþionez doar câteva dintre cele treizeci de personalitãþi prezentate - un ex em plar din a - ceastã lucrare se gãseºte ºi în colecþiile speciale ale bibliotecii noastre. Un an mai târziu, în 1870, Mihai Eminescu îºi face debutul gazetãresc, le - gat ºi acesta, ca ºi cel po etic, tot de Aron Pum - nul, publicând în ziarul Albina, în numerele din 1 Rozalia Varga. Iosif Vul can – cronologie. În Fa milia românã, an 3 (2001), nr. 2 (9), p. 10. 2 Din corespondenþa lui Iosif Vul can cu G. Bariþ, 9 aprilie 1865, citatã de Mircea Popa ºi Valentin Taºcu în Istoria presei literare româneºti din Transilvania, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 100.
MARTIE 2011 11 7/19, respectiv 9/21 ianuarie, articolul O scriere criticã, în care ia apãrarea fostului sãu profesor împotriva atacurilor lansate de Dimitrie Petrino în broºura Puþine cuvinte despre coruperea lim - bii române în Bucovina, tipãritã la Cernãuþi în 1869. Fostul ºi devotatul elev subliniazã esen - þialul, arãtând cã meritul profesorului cernã u - þean stã în faptul cã dã „consistenþã ºi conºtiinþã naþionalã maselor” ºi face din ele „o naþiune”. 1 Asupra valorii creaþiei literare a lui Iosif Vul can existã o unanimitate de pãreri, care o exclud din circuitul lecturilor obligatorii, izo - lând-o în trecut. Deºi, în privinþa revistei Fa - milia, aprecierile sunt mai nuanþate, acestea sunt departe de a reconstitui tabloul complet al in - fluenþei ºi realizãrilor revistei, posibilã con se - cinþã a unui efect de halou. 2 Prinsã între debutul ce s-a constituit în botezul literar al lui Mihai Eminescu ºi activismul naþional viril al gaze telor transilvãnene din epocã, revistei Familia i se scapã din vedere principalele merite. Iar cheia trebuie cãutatã în acel: „Voiesc sã dau în mâna publicului o foaie cu care dânsul sã se poatã fãli.” Pornind de la calitatea hârtiei, a ilu stra - þiilor, de la for mat ºi diversitatea conþinutului, revista Fa milia este la nivelul revistelor similare ungureºti ale vremii care circulau în Imperiu, cu care publicul românesc cititor de gazete era familiarizat. Dacã revistele militante erau adre - sate celor cu o conºtiinþã naþionalã mai clar conturatã, revista Fa milia reuºeºte sã pãtrundã ºi sã cucereascã cercurile largi ale românilor aparþinând unei pãturi de mijloc, buni cetãþeni, dornici sã se cultive în mod agreabil, fiind, în acelaºi timp, ºi cei mai expuºi tendinþelor de deznaþionalizare, pentru cã frecventaserã, ine - vitabil, ºcoli maghiare, se miºcau într-un mediu maghiarizant, iar asimilarea era o consecinþã aproape fireascã a dorinþei de ac cede la poziþii sociale mai bune. Aici intervine revista lui Iosif Vul can, cu stilul ei plãcut, cu lecturile uºoare, promovând o limbã românã din ce în ce mai frumoasã, punând faþã în faþã personalitãþi ro - mâne din toate provinciile istorice ºi per so na - litãþi strãine, bucãþi literare traduse ºi originale, semnate de autori români de pretutindeni, fol - clor din toate zonele ºi nescãpând niciun prilej de a atinge subtil problema unitãþii de limbã ºi culturã, de a informa în legãturã cu principalele evenimente din toate pãrþile locuite de români, de a cultiva, cu fineþe, un sen ti ment de mândrie naþionalã acolo unde, secole de-a rândul, se cul - tivase deliberat complexul de inferioritate. Di plomaþia, simþul mãsurii ºi tactul lui Iosif Vul can au condus cu graþie revista, pãstrând un aer de normalitate în vremuri tulburi, fãcând cu dis creþie, în rândul ºtiutorilor de carte, operã de educaþie naþionalã, cu temeinicie, tenacitate si cu bãtaie lungã. Revista Fa milia nu e un torent învolburat ce smulge arborii din rãdãcini ºi ia bolovanii la vale, modificând abrupt peisajul, ci este asemenea unui râu îmbelºugat, maiestuos ºi liniºtit, care face sã înverzeascã bogate grãdini prin locurile pe care le strãbate. De o atenþie aparte s-a bucurat problema educaþiei femeilor ºi se poate spune cã revista a încercat sã suplineascã, în cât de micã mãsurã, absenþa ºcolilor superioare în limba românã pen tru fete. Chiar dacã, la o privire superficialã, ar putea fi lezate sensibilitãþile feministe actuale - femeia trebuind sã fie o soþie iubitoare, dulce, devotatã ºi supusã soþului sãu, dupã co man - damentele epocii -, este remarcabil modul în care se accentueazã importanþa accesului la edu - caþie al femeii, recunoscându-i-se meritele de suflet ºi temelie a familiei tradiþionale, rolul de - ter mi nant în educaþia copiilor ºi, im plicit, în formarea generaþiilor viitoare. Aceasta era revista condusã de Iosif Vul - can, cãreia tânãrul Mihail Eminovici din Cer - nãuþi, fost elev al lui Aron Pumnul, îi trimite câteva poezii, iar rãspunsul primit îi deschide porþile marii literaturi române, pe care pãºeºte încrezãtor, cu nume devenit legendã de luceafãr: MIHAI EMINESCU. F AMILIA ROMÂNÃ IOSIF VULCAN - 17 0 1 Fundaþia Libra 1999/2000 http://www.mihaieminescu.ro 2 Se poate ca, de-a lungul timpului, sub influenþe conjuncturale, sã fi cântãrit în balanþa aprecierilor ºi faptul cã revista a apãrut la Pesta, cã a acordat multã atenþie publicului feminin, cã a avut ºi a promovat multe colaboratoare, alãturi de numeroºi ºi valoroºi colaboratori.
Page 3 and 4: MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂ
Page 5: IOSIF VUL CAN (1841-1907) 170 de an
Page 8 and 9: 6 MARTIE 2011 Iosif Vul can - portr
Page 10 and 11: 8 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - FA
Page 14 and 15: 12 MARTIE 2011 Aron Pumnul ºi Iosi
Page 16 and 17: 14 MARTIE 2011 „Iosif Vul can”,
Page 18 and 19: 16 MARTIE 2011 Iosif Vul can ºi Ma
Page 20 and 21: 18 MARTIE 2011 170 IOSIF VULCAN - F
Page 32 and 33: 30 MARTIE 2011 RESTITUIRI FAMILIA R
Page 34 and 35: 32 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ IOS
Page 40 and 41: 38 MARTIE 2011 Tinereþea lui Iosif
Page 42 and 43: 40 MARTIE 2011 O mare legãturã su
Page 48 and 49: 46 MARTIE 2011 IOSIF VULCAN (1841-1
Page 50 and 51: 48 MARTIE 2011 la Paris, iar sentim
Page 52 and 53: 50 MARTIE 2011 Caleidoscop internau
Page 54 and 55: 52 MARTIE 2011 FAMILIA ROMÂNÃ CON
Page 56 and 57: 54 MARTIE 2011 „...de Brâncuºi
Page 58 and 59: 56 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 60 and 61: 58 MARTIE 2011 IN MEMORIAM FAMILIA
Page 62 and 63:
60 MARTIE 2011 CONFESSIO Doamne, ti
Page 64 and 65:
62 MARTIE 2011 Constantin Mãlinaº
Page 66 and 67:
64 MARTIE 2011 FLLE DE ISTORIE FAMI
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
76 MARTIE 2011 CUNUNA DE AUR A ROM
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
84 MARTIE 2011 neva în Uzdin fãr
Page 88 and 89:
86 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FAM
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
92 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI în
Page 96 and 97:
94 MARTIE 2011 Gala internaþional
Page 98 and 99:
96 MARTIE 2011 Liviu Baciu - preot
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
100 MARTIE 2011 Corespondenþã din
Page 104 and 105:
102 MARTIE 2011 Þara Chioarului a
Page 106 and 107:
104 MARTIE 2011 ÎN LUME ROMÂNI FA
Page 108 and 109:
106 MARTIE 2011 ANIVERSÃRI 2011 ap
Page 110 and 111:
108 MARTIE 2011 de pretutindeni pub
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
120 MARTIE 2011 Am primit la redac
Page 124 and 125:
122 MARTIE 2011 Imnele iubirii de I
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
126 MARTIE 2011 Controversa continu
Page 130 and 131:
128 MARTIE 2011 ROMÂNI ÎN LUME De
show all

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"