2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 113
torie ºi le-a facilitat vizitele la obiectivele turistice
dar ºi întâlnirile cu localnicii. Au poposit în Baia
Mare, în Sãpânþa, Bârsana, au vizitat multe dintre
bisericile de lemn in cluse în patrimoniul
UNESCO, Muzeul Þãrãncii Române din Dra go -
mireºti, Muzeul din Ieud, etc. Jobi Chan a fost
impresionatã de Cimitirul Vesel. S-a întâlnit cu
Dumitru Pop, urmaºul lui Stan Ioan Pãtraº, fon -
datorul Cimitirului Vesel, de la care a aflat cum se
compun versurile înscrise pe crucile din faimosul
cimitir. Apoi a stat de vorbã cu meºteri populari, a
vãzut care este „tehnica’” confecþionãrii cergilor,
cum lucreazã meºterii cioplitori în lemn, a urmãrit
munca la câmp, cum se strânge fânul, cum se pasc
animalele.
In cog nito în Cernãuþi, oraºul uitãrii /
Ioana Lucãcel
Gazeta de Maramureº, 31 ianuarie 2011,
www.gazetademaramures.ro
Cernãuþi, al treilea oraº ca numãr de lo -
cuitori din România interbelicã, a devenit astãzi o
insulã în care românii se strãduiesc sã-ºi pãstreze
limba, cultura ºi obiceiurile. Oraºul pãstreazã pu -
þine „urme” româneºti, multe dintre statui ºi nume
de strãzi româneºti fiind „ucrainizate”. Mai mult,
în regiunea cu acelaºi nume, în 20 de localitãþi nu
se predã limba românã, nici mãcar facultativ. În
ciuda numeroaselor solicitãri, nu s-a reuºit deschi -
derea unei Universitãþi româneºti la Cernãuþi.
GAZETA de Maramures vã invitã la o plimbare
imaginarã printr-un oraº în care istoria are miros
de ranã sau de resemnare. 250 de kilometri de sla -
lom printre gropi ºi maºini cu poliþie, peste 7
decenii de istorie ºi niºte litere, pentru noi im -
posibil de citit, despart România de un oraº al
cãrui nume sunã aspru, ca ºi istoria devenitã
pentru unii ranã, pentru alþii resemnare. Cernãuþi
este o provincie ºi un oraº atipic. Austriac ca ºi
infrastructurã, românesc ca istorie, ucrainean ca
apartenenþã ºi mixt ca ºi limbã. „Mica Vienã” a
Ucrainei de astãzi a fost „smulsã” României dupã
invadarea Bucovinei de Nord de cãtre trupele
Sovietice. Dupã o deportare masivã ºi un proces
asiduu de ucrainizare, prin Codrii Cosminului,
dacã întrebi de ªtefan cel Mare, þi se rãspunde
într-o amestecãturã ruso-ucraineanã ºi se ridicã
din umeri, iar Alexandru cel Bun, cel care a emis
actul privind prima atestare documentarã a aºezã rii,
a devenit pentru localnici Olexandr Dobryi.
Prima bibliotecã de carte bisericeascã
ºi laicã în Timoc
Timoc press, 3 februarie 2011,
www.timocpress.info
Preotul-martir Boian Alexandrovici a de -
clarat joi, cã a luat aceastã iniþiativã în scopul
iniþierii credincioºilor tineri ºi bãtrâni în cititul în
limba românã ºi în educarea tinerii generaþii în
cultul creºtin al românilor ortodocºi din þinuturile
istorice Timoc, Morava ºi sudul Dunãrii. ,,De
aproape 180 de ani, populaþia româneascã din Ser -
bia de nord-est nu a mai avut posibilitatea sã mai
înveþe a citi în limba maternã a strãmoºilor. În -
trucât în zonã nu existã ºcoli în limba românã
credem cã trebuie sã osârdim ºi sã naºtem în su -
fletele oamenilor dragostea faþã de trecutul ºi isto -
ria strãbunilor”, a precizat Alexandrovici. Prin
grija unor asociaþii din România ºi Ser bia, pe adre -
sa bisericii din Mãlainiþa, construitã de pãrintele
Boian Alexandrovici între anii 2004 ºi 2005, drept
pentru care a fost în nenumãrate rânduri ostracizat
de autoritãþile ºi clerul sârbesc, ºi chiar condamnat
la închisoare, deja au sosit sute de cãrþi româneºti.
,,Fondul de carte se va îmbogãþi continuu. Sperãm
ca odatã cu primãvara sã inaugurãm ºi aceastã
instituþie care, hotãrât lucru, va contribui la pãs -
trarea identitãþii minoritãþii naþionale române ºi,
im plicit, a limbii române”, a afirmat Ale xan dro -
vici. Înfiinþarea bibliotecii care va purta numele
Sfântului Niceta de Remesiana, întemeiatorul
creºti nismului în Balcani, (anul 335-414 d. Ch.), a
fost posibilã datoritã sprijinului financiar acordat
protopopiatului Daciei Ripensis de Patriarhia Ro -
mânã ºi a unui proiect finanþat de Deprtamentul
pentru Românii de Pretutindeni.
Dan Munteanu Colan, românul din
„Who’s who": „Rumaniol a apãrut ca
situaþie de urgenþã lingvisticã„ /
Mihai Mateaº
Adevãrul, 4 februarie 2011,
www.adevarul.es
Profesorul universitar român al Uni ver sitã -
þii din Las Palmas de Gran Canaria, Dan Mun -
teanu Colan, inclus în enciclopedia americanã
„Who’s who in the world”, ar vrea ca fenomenul
rumaniol sã fie studiat la Universitatea din Bucu -
reºti. Dan Munteanu Colan este profesor uni ver -
sitar ºi re cent a fost inclus în ediþia 2011 a
en ci clopediei americane „Who’s who”, care cu -
prinde personalitãþile marcante din di verse do -
menii din întreaga lume. Autor ºi co-autor de
dic þio nare, realizator al mai multor studii publi -
cate în reviste de prestigiu internaþional ºi coor -
donator al unei colecþii de literaturã est-europeanã
în limba spaniolã, Munteanu Colan a acordat un
interviu publicaþiei Românul, în care vorbeºte
despre rumaniol, „dialectul” vorbit de românii din
Spania ºi despre cum a ajuns sã aparã menþionat în
„Who’s who”. „Domnule profesor, cãrui fapt i se
datoreazã includerea dumneavoastrã în aceastã
en ci clopedie” „Cred cã se datoreazã muncii
mele, am publicat foarte mult, dupã pãrerea altora
ºi dupã pãrerea mea, cu toatã lipsa de modestie
care mã caracterizeazã. Adicã sunt peste 50 de
F AMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutinden i