2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 111
cuplul norvegian a rãmas mut de uimire, când ºi-a
gãsit casa mai curatã ºi mai îngrijitã ca niciodatã.
„Cerºetorul român ne-a decorat casa”, au spus
fericiþi norvegienii. Ioan le fãcuse ordine. Mai
mult, ºi-a cheltuit banii câºtigaþi la cerºit ºi le-a
cumpãrat un covoraº pentru baie, decoraþiuni de
Crãciun ºi ghivece cu flori.
Cãlãtorie în Transilvania americanã /
Dan Arsenie
Evenimentul zilei, 16 ianuarie 2011,
www.evz.ro
În Carolina de Nord ºi în Ken tucky existã
comitatul Transylvania, respectiv o universitate
cu acelaºi nume. În Kan sas, gãsim o micã Bu -
covinã. Transylvania americanilor îºi trage nu -
mele de la o colonie care a existat pentru scurt
timp, undeva în ultimul sfert al secolului al
XVIII-lea. În locul de unde au plecat pionierii,
Carolina de Nord, existã comitatul Transylvania.
Acolo unde au ajuns - atunci Vir ginia, astãzi Kan -
sas - existã Transylvania Uni ver sity. Colonia ile -
galã Transylvania a existat între 1775 ºi 1776 în
zona împãduritã a statului Vir ginia (de aici ºi nu -
mele de „peste pãduri/dincolo de pãduri”). În
1775, Transylvania Com pany, deþinutã de un ju -
de cãtor din Carolina de Nord, a cumpãrat de la
indigenii Cher o kee 81.000 de kilometri pãtraþi de
teren (cam o treime din suprafaþa României) în
statul Vir ginia. Însã tranzacþia încãlca prevederile
Proclamaþiei Re gale din 1763. Falsa colonie a fost
desfiinþatã la un an de la „înfiinþare”, în 1776. Între
timp, teritoriul de „peste pãduri” dorit de judecãtor
a trecut în componenþa statului Ken tucky. Acum,
la Lexington, în statul Ken tucky, existã Uni ver -
sitatea de arte liberale Transylvania, una dintre
cele mai vechi universitãþi din State. Contactatã de
EVZ, responsabila cu relaþiile publice a instituþiei,
Mollie Eblen, spune cã nu existã Hal low een fãrã
Dra cula la Lexington. „Când aud cuvântul Tran -
silvania, mulþi oameni se gândesc la Dra cula. Aºa
cã am considerat amuzant sã preluãm acest
simbol”, spune Eblen. „De fapt, coincidenþa este
una etimologicã. Acest teritoriu, acum Ken tucky,
era partea împãduritã a Virginiei de atunci, unde a
poposit un grup trimis din Carolina de Nord”.
Mezzosopranã româncã la Viena:
„Mi-a lipsit cântatul în limba maternã” /
Oltea ªerban-Pârâu
Adevãrul, 17 ianuarie 2011,
www.adevarul.es
Ruxandra Donose, stabilitã la Viena, mãr -
turiseºte cã simte nevoia sã se întoarcã la limba în
care a crescut ºi a iubit prima oarã. Mezzosoprana
în vârstã de 47 de ani va susþine pe scenele ro -
mâneºti un con cert ºi un re cital, la 21 ianuarie ºi la
29 mai. La Sala Ra dio, Ruxandra Donose va inter -
preta operele „Ora spaniolã” ºi „Copilul ºi vrãjile”
de Maurice Ravel, iar la Ateneul Român va susþine
un re cital de lieduri, alãturi de pianistul Horia
Mihail. Aplaudatã pe marile scene ale lumii,
mezzo soprana spune cã, prin forþa lucrurilor, ca -
riera internaþionalã a privat-o de cântatul în limba
maternã. Pentru artistã, concertele pe care le va
susþine în România sunt deopotrivã o ocazie de a
redescoperi repertoriul românesc vo cal, dar ºi o
formã de di a log emoþional foarte spe cial. „A cânta
este un act de comunicare ºi cum poþi sã comunici
ceva în mod spontan, di rect ºi sincer dacã nu
vorbeºti limba în care comunici”, explicã mezzo -
soprana. „Sigur cã poþi sã înveþi... Am cântat ºi în
limba rusã, o limbã pe care, din pãcate, nu o
vorbesc, am studiat în cele mai mici amãnunte
pronunþia, traducerea fiecãrui cuvânt, dar nu este
acelaºi lucru. Rãmâne o redare mecanicã. Aºadar,
limba pe care nu o vorbeºti se transformã într-un
filtru în cel mai bun caz, iar în cel mai rãu caz,
într-un zid între tine ºi pub lic”, adaugã Ruxandra
Donose. Revenirea pe scenele româneºti echiva -
leazã ºi cu reîntoarcerea la sine, mai spune
Donose.
Biblioteca Judeþeanã contribuie
la înfiinþarea unei biblioteci româneºti
la Montréal / Alina Andreica
Glasul Maramureºului, 20 ianuarie 2011,
www.glasulmaramuresului.ro
Peste 8.700 de cãrþi vor pleca, în luna fe -
bruarie, cãtre Montréal, Can ada. Aceste cãrþi vor
ajunge pe rafturile primei biblioteci publice ro -
mâneºti din Can ada. Iniþiativa acestui proiect a
pornit în anul 2007, la propunerea Consiliului de
iniþiativã al Fundaþiei Culturale „Biblioteca Ro -
mâneascã” (preºedinte de onoare, maestrul
Mircea Albulescu). Membrii fondatori ai acestui
proiect au fãcut aceste donaþii, printre ei nu mã -
rându-se ºi Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu”,
din Baia Mare (di rec tor dr. Teodor Ardelean). Pe
lista donatorilor se regãseºte ºi numele direc to -
rului Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi
Promovarea Culturii Tradiþionale Maramureº,
ªte fan Mariº, cu o donaþie de 172 de cãrþi (43 de
titluri) din domeniul antropologiei, folclorului,
poeziei º.a. Biblioteca va funcþiona, în primul an,
într-o clãdire din cartierul Côte-des-Neiges, unde
comunitatea româneascã este bine reprezentatã.
„Este vorba de prima bibliotecã româneascã în
Can ada. Noi obiºnuim sã facem biblioteci în co -
mu nitãþile româneºti din Europa. Ul tima, cea de-a
zecea, a fost deschisã la Glas gow, în noiembrie.
Aceste 2.000 de cãrþi care vor pleca de la noi
constituie un fond foarte bun. Ne-am orientat spre
F AMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutinden i