2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
110 MARTIE <strong>2011</strong><br />
de pretutindeni<br />
publicaþie a românilor<br />
FAMILIA ROMÂNÃ<br />
„Mica Românie" din Flamanville<br />
/ Ana Zidãrescu<br />
Evenimentul zilei, 13 ianuarie <strong>2011</strong>,<br />
www.evz.ro<br />
Aproximativ 450 de muncitori români lu -<br />
crea zã în apropiere de oraºul francez Flamanville,<br />
pe cel mai mare ºantier din Europa, la realizarea<br />
super-reactorului EPR (Eu ro pean Pres sur ized Re -<br />
ac tor). Românii sunt recrutaþi prin intermediul<br />
com paniei Elco din România. În acest mo ment, pe<br />
ºantier lucreazã 3.200 de muncitori, dintre care<br />
450 sunt români, iar alþi 600 de alte naþionalitãþi.<br />
Dupã 10, uneori 15 ore de muncã, românii se<br />
retrag în cele peste 250 de bungalouri vechi, ca<br />
„dintr-o altã erã”, scrie publicaþia francezã fran -<br />
cesoir.fr. Chiria pentru aceste „cocioabe” este de<br />
250 de euro pe lunã. Jurnaliºtii de la francesoir.fr<br />
descriu condiþiile precare în care stau românii de<br />
pe ºantierul din Flamanville. Bungalourile în care<br />
locuiesc câte doi muncitori au o camerã de dormit<br />
de 4 metri pãtraþi ºi o alta în care se aflã o masã, o<br />
chicinetã, o bancã sau câteva scaune ºi un cuptor<br />
cu microunde. Pereþii nu sunt izolaþi, iar frigul ºi<br />
umezeala fac dificil traiul. Bunurile pe care le iau<br />
în primire muncitorii nu sunt noi ºi deseori se<br />
stricã. Iar penalitãþile variazã de la 20 de euro<br />
pentru o arsurã de þigarã, la 70 de euro pentru un<br />
scaun rupt. Unul dintre românii care a acceptat sã<br />
stea de vorbã cu jurnaliºtii de la francesoir.fr este<br />
Dumitru. Acesta i-a primit pe reporteri în bun -<br />
galoul sãu. A tapetat ferestrele cu ziare ºi peste ele<br />
a pus steagul României, în încercarea de a þine<br />
frigul la distanþã.<br />
Un român, star în baschetul universitar<br />
din SUA / Aura Costache<br />
Adevãrul, 13 ianuarie <strong>2011</strong>,<br />
www.adevarul.es<br />
Fiul preºedintei Federaþiei Române de Bas -<br />
chet, Vlad Moldoveanu, face furori în baschetul<br />
universitar nord-amer i can (NCAA). Tânãrul în<br />
vârstã de 22 de ani a realizat recordul carierei, 39<br />
de puncte, în meciul câºtigat de echipa sa în faþa<br />
campioanei en-ti tre. Evoluþiile lui Moldoveanu au<br />
ajuns subiect în paginile prestigioasei publicaþii<br />
Wash ing ton Post, care-i rezervã românului spaþii<br />
am ple în ediþia tipãritã de miercuri. Sub titlul<br />
„Nãs cut în România, star în Amer ica”, ziariºtii de<br />
la Wash ing ton Post au realizat un articol despre<br />
jucãtorul înalt de 2.06 metri, urmãrit din tribunã la<br />
ultimul meci chiar de mama sa. Formaþia sa, Ame -<br />
r i can Ea gles, a obþinut în meciul cu Lehigh, cam -<br />
pioanã en-ti tre, scor 82-75, a patra victorie<br />
con se cutivã, iar Moldoveanu a primit toate ono -<br />
rurile: premiul Asociaþiei Ziariºtilor pentru jucã -<br />
torul sãptãmânii în NCAA ºi jucãtorul sãptãmânii<br />
în Conferinþa de Est.<br />
Fiul unui român -<br />
fondatorul Australiei moderne<br />
Ziare.com, 14 ianuarie <strong>2011</strong>,<br />
www.ziare.com<br />
Fiul unui em i grant român este considerat<br />
unul dintre fondatorii Australiei moderne, deºi nu<br />
este cunoscut deloc în þara de origine a tatãlui sãu.<br />
Ed ward Granville The o dore s-a remarcat la înce -<br />
putul secolui trecut în miºcarea sindicalã din<br />
Queensland ºi a devenit prim-ministru al acestui<br />
stat iar ul te rior chiar vice-pre mier al Australiei,<br />
scrie România Libera. Ed ward Granville a fost<br />
unul dintre cei ºase copii ai lui Vasile Teodorescu,<br />
fiul unui preot din Galaþi care a emigrat în Aus tra -<br />
lia ºi s-a cãsãtorit cu o irlandezã în 1882. Cele mai<br />
importante titluri care amintesc de Ed ward Gran -<br />
ville sunt „The o dore, his life and times”, de Irwing<br />
Young, apãrutã în 1971 ºi lucrarea „Red Ted - the<br />
life of E. G. The o dore”, a istoricului Ross Fitz ger -<br />
ald, profesor la Universitatea din Queensland. Alt<br />
ma te rial aparþine lui Neville Cain ºi a fost inclus în<br />
„Aus tra lian Dic tio nary of Bi og ra phy”. Ed ward a<br />
primit porecla Red Ted sau Ted cel Roºu de la<br />
Conservatori pentru modul cat e goric în care ºi-a<br />
exercitat puterea pe vremea când era pre mier. Po -<br />
trivit unui lider em blem atic al politicii de stânga<br />
din Aus tra lia, John Maitland, „The o dore ºi tipii<br />
aceia din jurul sãu au fãcut aceastã þarã”.<br />
Doi tineri din Tromso, Norvegia, dupã<br />
ce s-au întors din vacanþã: «Cerºetorul<br />
român ne-a decorat casa» / Ana Haþeg<br />
Libertatea, 15 ianurie <strong>2011</strong>,<br />
www.libertatea.ro<br />
O poveste incredibilã a ajuns, ieri, în atenþia<br />
presei din Norvegia. Doi tineri din Tromso ºi-au<br />
pus casa, timp de o lunã, la dispoziþia unui bãrbat<br />
din România, care cerºea pe strãzile oraºului. Pe<br />
durata Sãrbãtorilor de iarnã, Knut Gronvoll ºi par -<br />
tenera lui de viaþã, Alexa Belandria, s-au gândit sã<br />
îi facã o bucurie românului Ioan Bandac (49 de<br />
ani), care îºi ducea traiul cerºind pe strãzile din<br />
oraºul norvegian Tromso. Astfel, cei doi tineri,<br />
care citiserã într-un ziar lo cal despre român cã îºi<br />
va petrece Sãrbãtorile sub cerul liber, fiind nevoit<br />
sã îºi caute un adãpost, s-au gândit sã îl ajute. Cum<br />
ei se pregãteau sã plece timp de o lunã în Ven e -<br />
zuela, þara natalã a femeii, i-au lãsat cheile apar -<br />
tamentului ºi frigiderul plin cu bunãtãþi ºi i-au<br />
permis sã stea în locuinþa lor, chiar dacã mulþi i-au<br />
avertizat cã e un gest riscant ºi cã s-ar putea sã<br />
rãmânã cu casa goalã. Însã cei doi tineri ºi-au pus<br />
toatã încrederea în român, despre care auziserã<br />
doar lucruri bune ºi despre care aflaserã cã venise<br />
în Norvegia de un an ºi jumãtate ºi cã banii pe care<br />
îi câºtigã din cerºit îi trimite în România, pentru a<br />
plãti ºcoala celor doi bãieþi ai lui. La întoarcere,