2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

104 MARTIE 2011
ÎN LUME
ROMÂNI
FAMILIA ROMÂNÃ
tuza. Cu ºarmul inegalabil al domiei sale pre -
zintã formaþiile corale invitate. Deschid douã
renumite coruri braºovene; este vorba de „Con -
centus”, dirijor prof. Marius Modiga ºi „Astra”
sub bagheta maestrului prof. dr. Ioan Oarcea.
Colinde, colinde... e vremea colindelor. În
aceste zile braºovenii sunt „rãsfãþaþi” de pre -
zenþa lui ªtefan Hruºcã ºi Fuego... dar ºi de cele
trei formaþii corale, adevãraþi ... „Crai de la
Rãsãrit”. În antracte susþin scurte recitaluri Ser -
giu Pungã (R. Moldova) ºi George Echim (Bra -
ºov). Primul, proaspãt absolvent al Conser -
vatorului de muzicã din Braºov, interpreteazã
magistral piesa Panis Angelicus a cunoscutului
compozitor Cesar Franck, iar al doilea in ter pret
este un cunoscut avocat braºovean înveºmântat
în atrãgãtorul costum nãsãudean din satul sãu
na tal, Monor. Cântã cu patos ºi simþire ro mâ -
neascã melodia popularã Bunã dimineaþa, nanã!
din repertoriul lui Ioan Bocºa ºi întru în tâm -
pinarea „vedetelor” spectacolului: BUCIUME -
NII CHIOARULUI!
Din nou colinde, din neam în neam rãsunã
iarãºi la noi, la Sãcele ºi la Braºov, strãbunele
noastre colinde. O interpretare nobilã, fireascã,
pusã la punct ºi dãdãtoare de autentic fior ar tis -
tic, cum numai puritatea unor glasuri instruite o
pot face. Vorba versului domnului Butuza: „... E
fior de iarnã divinã la Sãcele ... ” (n.n. ºi la
Braºov), fascinaþie în sufletul privitorilor ascul -
tãtori. Rugã, Mãicuþã sau Cãlugãrul din
þintirim” etc... Sala amuþeºte. Din nou ropote de
aplauze. La sfârºit, corurile re unite in ter pre tea -
zã O, ce veste ninunatã!, poate ºi un omagiu
adus autorului: marele compozitor ºi dirijor bra -
ºovean Gheorghe Dima. Tuturor formaþiilor le
este atribuitã distincþia specialã a despãr þã mân -
tului Astra „Fraþii Popeea” Sãcele: „Di ploma
MAGNA”, „în calitate de mesageri de frunte ai
artei corale in ter pre ta tive din România…”, apoi
albume, medalii, bomboane de ciocolatã
„GRAZZIA”, îmbrãþiºãri ºi mãgulitoare alo cu -
þiuni. Se atribuie, în continuare, Diplome de
Excelenþã atât din partea gazdelor cât ºi a oas pe -
þilor. Un su perb coº cu flori vine din partea
Consiliului Judeþean Braºov.
Dupã spectacol, scurte impresii: Doamna
notar Andreea Maria Albu: „Vã spun drept cã-n
cele douã ceasuri ºi ceva m-am simþit parcã
transpusã într-o altã lume, mai bunã ºi mai cu -
ratã, zãu, ceva rupt din rai! ... În rest, pãcat cã
asemenea apariþii inedite sunt atât de rare în
peisajul nostru cotidian atât de cenuºiu ºi de tern
în ultimii ani.” Iar dl. Dumitru Chiriþoiu, di -
rectorul gen eral al revistei România Turisticã,
observa faptul cã „Nu-mi aduc aminte ca Bra -
ºovul sã fi fost onorat în ultimii ani de un
ase mena cor de þãrani instruiþi, o formaþie de ex -
cepþie, cu oameni de excepþie… Felicitãri
Astrelor de la Sãcele ºi ªomcuta Mare”.
Oraºul strãluceºte sub povara zãpezii ºi a
ghirlandelor multicolore ce anunþã Crãciunul.
Ne îndreptãm din nou spre Sãcele, de data asta la
un binevenit banchet oferit de Astra sãceleanã,
la Salonul me di eval „Odãile Lupului” din cen -
trul localitãþii. Dupã aceastã zi de veritabil „tra -
valiu cantabil”, cei de la Chioar au dreptul la
câteva clipe de destindere. Dl. ªtefan Lupu –
amfitrionul nostru - care e ºi vicepreºedinte al
Astrei „Fraþii Popeea” - îi întâmpinã pe oaspeþi
cu nelipsitul „urlet al lupului” ºi le ureazã, în
continuare, o searã plãcutã, care se dovedeºte a
fi fost de neuitat. Cãtre miezul nopþii se anunþã
sosirea… Sfântului Nicolae, „Moºul” darnic
care umple ghetuþele copiilor cu daruri. Loco -
tenenþii noºtri Durby, Levi ºi Tarciziu aduc trei
sãculeþi cu modeste daruri (deh, e doar perioadã
de crizã!) pentru îndrãgiþii oaspeþi. Cu toate cã
lumea e obositã, antrenul se menþine la cote
rezonabile. Noaptea, pe la cântãtori, zeul viselor
Morfeu îi leagãnã în braþele-i generoase pe coli -
dãtorii de la Buciumi.
A treia zi ºi ul tima e mare sãrbãtoare
creºti nã: Ziua Sf. Ierarh Nicolae, iar colindãtorii
vor ajunge la hramul bisericii ortodoxe de la
Baciu-Sãcele, despre care savantul Nicolae
Iorga spunea cã „are catapeteasma cea mai fru -
moasã din toatã Þara Bârsei”.
Este ora 10,00. Pe deal, biserica „bãci -
fãlenilor” geme de lume. Din nou o parte dintre
sãceleni sunt „blagosloviþi” de încântãtoarele
„replici” ale valorosului cor mixt de la Buciumi,
cor de þãrani frumos înveºmântaþi ºi azi, mândri
purtãtori ai solemnului lor port naþional. Pã -
rintele paroh Vergilius Urzicã este vãdit emo -
þionat de prezenþa coriºtilor la sãrbãtoarea hra -
mului ºi cu delicatã pornire ºi binecuvântatã
vorbã laudã efortul ºi talentul buciumenilor, dar
ºi audienþa extraordinarã a credincioºilor în
frun tea cãrora se aflã din nou primarul Sã ce -
lelor. Dl. Hãgan îi atribuie pãrintelui Urzicã
aceeaºi „Diplomã de Excelenþã”. Între timp a
dat soarele. Facem un „tur de forþã” pânã la
Brãdet, o modestã zonã de agrement din îm -
prejurimi. Sãcelele e lung de peste 7 km. Strã -
batem în goana autocarului: Baciu, Turcheº,
Cer natu, Satulung – toponime familiare
localnicilor. Rând pe rând este admiratã natura
plaiurilor ninse, barajul de la Tãrlung, uzina
„Electroprecizia”, bustul lui Eminescu (unic în
Þara Bârsei!) ºi altele.
La ora 13,30, primire oficialã la Primãria