2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 103
ale neîntrectului cercetãtor braºovean, pãrintele
prof. dr. Vasile Oltean, le-au lãsat colindãtorilor
o impresie superlativã.
Aceeaºi primire afectivã le-a fost apoi re -
zervatã, în centrul Braºovului, la Librãria „ªt.
O. Iosif” unde dl. Vir gil Oniþã, un ardelean de
pus la inimã, ºi-a întâmpinat colindãtorii cu cu -
vinte alese ºi cu daruri, asigurându-i de dra -
gostea ºi preþuirea sa ºi a doamnei Ana Oniþã, în
aceastã adevãratã citadelã a cãrþii din oraºul lui
Coresi ºi Honterus.
Duminicã 5 decembrie 2010 a fost „ziua
de foc” a turneului. Afarã era frig. Peste noapte a
nins bogat ºi aerul tare arãta cã suntem la poalele
Tâmpei. Cineva a fost de pãrere, în ajun, cã
doamnele coriste sã nu se îmbrace în portul pop u -
lar, la Sãcele (n.n. ca sã nu rãceascã!), ne -
glijând în felul acesta efectul minunatelor straie
la care þinem atât de mult. Per sonal n-am fost de
acord. Cum aºa! Nu, nu, lucrul acesta nu se
poate întâmpla pentru cã stricãm totul ºi-ar fi
pãcat. Sunt ascultat ºi îmi revin din „cumplita”
supãrare. Pornim spre Sãcele. A nins bogat toatã
noaptea ºi Dumnezeu a primenit Plaiurile Sã -
celene cu o hlamidã imaculatã amintindu-ne de
solemitatea portului vechilor mocani sãceleni
întemeietori de þarã, limbã ºi datini, pãstrãtori ai
credinþei strãmoseºti în toate timpurile. Maºina
Poliþiei Comunitare ia delegaþia în primire ºi se
face un scurt popas la Muzeul de Etnografie din
localitate. „Mic ºi fermecãtor” edificiul cul tural
se constituie astfel într-un veritabil „prolog” al
vizitei doriþilor ºi îndrãgiþilor noºtri oaspeþi.
Este ora 9,45’. Autocarul ajunge în Piaþa
Unirii de la Turcheº, al doilea cartier istoric al
Sãcelelor. Colindãtorii sunt salutaþi „la scarã”
de însuºi edilul-ºef al municipiului – dl. ec.
Radu Florea Nistor, primarul urbei, care în
aceastã primã zi de iarnã
autenticã are serioase probleme
cu conductele de apã ºi cu
deszãpezirea drumurilor. Este „în
haine de lucru” cum s-ar spu ne,
dar foarte bucuros de în tâl nirea
cu oaspeþii. Clopotele a nun þã sol -
emn sosirea invitaþilor. În
biserica pãrintelui Eugen Emil
Be leuþã, cea mai veche din Sã -
cele, datând de pe la sfârºitul se -
colului al XVIII-lea, e cald, poate
prea cald. Pãrintele Beleuþã slu -
jeºte cucernic. A început Sf. Li -
turghie, iar corul sãtenilor de la
Buciumi asigurã rãspunsurile în
faþa enoriaºilor ºi a altor cre din -
cioºi din oraº. Ceea ce aude ºi
vede asistenþa e ceva de-a dreptul dumnezeiesc.
Cu toþii suntem cu rioºi, dar ºi vrãjiþi de înalta
forþã interpretativã a melosului frumoaselor
pricesne ºi rãspunsuri la slujbã fãrã de cusur.
Cine sunt aceste femei el e gant ºi impecabil
costumate! Dar aceºti viguroºi bãrbaþi Ce fain
cântã!... afirmã, în ºoaptã, o credincioasã. ªi tot
ºoptit îi precizez cã sunt þãrani, þãrani autentici
dintr-un sat aflat undeva în Nordul Ardealului,
la Porþile Maramureºului. Sã-i apere ºi sã-i
ocroteascã Bu nul Dumnezeu pentru bucuria ºi
darul ce ni le-au oferit în pragul Sãrbãtorilor. La
sfârºitul slujbei, dl. Hãgan îi înmâneazã o
Diplomã de Excelenþã pãrintelui Beleuþã „... în
semn de re cunoaºtere a meritelor în iniþierea ºi
organizarea acestei manifestãri”. Se cântã
„Mulþi Ani trã iascã”! În faþa ºcolii ºi în „tinda
bisericii” se face poza de grup.
Spre searã, la Centrul Cul tural „Reduta”
din Braºov are loc Gala Concertului din cadrul
Festivalului muzical „Þara Chioarului colindã
Þara Bârsei”. Spectatorii, în numãr impre sio -
nant (aproape jumãtate din asistenþã tineri), sunt
întâmpinaþi, dupã datinã, în hol, cu colinde ºi
melodii populare din Þara Bârsei în inter pre -
tarea unui talentat grup de instrumentiºti din
comuna Dumbrãviþa Bârsei. În salã sunt pre -
zente oficialitãþile lo cale în frunte cu Excelenþa
Sa, dl. Ion Ochi, vicepreºedinte al Consilului
Judeþean Braºov, de alþi reprezentaþi ai admini -
nistraþiei lo cale. Se aflã în salã preoþi, profesori
ºi elevi de la ºcolile ºi liceele din municipiile
Braºov, Sãcele ºi împrejurimi, un numeros ºi
entuziast pub lic meloman ºi nu numai.
Dupã deschiderea fãcutã de di rec torul
Centrului Cul tural, actorul Marius Cisar, ºi de
subsemnatul, în calitate de gazde, „cârma”
spectacolului este preluatã de dl. Octavian Bu -
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E