2011, aprilie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

MARTIE 2011 101
cã este vorba de o nouã moschee ce-ºi va deschide
în curând porþile pentru credincioºii islamici.
Ne-a fost dat sã asistãm la împlinirea unei
fapte creºtineºti în cadrul parohiei noastre. Când
rostesc cuvântul acesta îmi aduc aminte de o
frazã a lui Nicolae Steinhardt - Delarohia care
face referire în „Jurnalul fericirii” la etimologia
substantivului parohie, ce-ºi aflã sorgintea
într-un verb grecesc tãlmãcind viaþa printre
strãi ni. Ne ducem aici viaþa noastrã de zi cu zi,
dupã cum se ºtie, printre strãini, de aceea co -
notaþia parohiei ºi a bisericii purtând hramul
Sfântului Gheorghe se îmbogãþeºte de înþelesuri
ºi simboluri proprii acestei stãri de lucruri. Casa
Domnului devine aici o ambasadã spiritualã a
românismului, iar parohia, o familie în care ne
regãsim împreunã în rugãciune, dar ºi în di a log
cu compatrioþi pe care altfel nu am avea ocazia
sã-i cunoaºtem îndeaproape, sã-i preþuim ºi sã le
cerem ajutorul la nevoie.
Cei care au sfinþit locul
Privind când de aproape, când de departe,
cum s-a înãlþat construcþia bisericii în care de
mai bine de un an se þin cu regularitate slujbe
duminicale ºi în sãrbãtori, îmi vine în minte
zicerea româneascã despre omul care
sfinþeºte locul atunci când se dãruie fãrã
ezitare ºi adesea fãrã cruþare a efor tu -
rilor pro prii, unei cauze nobile.
Cei care au sfinþit locul pe care
pãºim acum cu seninãtate în propria
noastrã bisericã meritã recunoºtinþa ºi
a ten þia noastrã, a credincioºilor. Le a -
dresãm mai întâi preotului Ioan Po pes -
cu, care cu rãbdare ºi stãruinþã creºti -
neascã a ºtiut sã motiveze ºi sã
mo bili zeze pe aceia care îºi manifestau
dorinþa de înfãptuire în numele cre din þei
a unei ctitorii care sã înfrunte în libertate
de conºtiinþã veacurile ce vor veni. Au -
tori ai acestei minunate ctitorii sunt arhi -
tecþii Nicolae Busilã din Ti miºoara ºi
Klaus Klimmer din Mann heim, în co -
laborare strânsã cu inginerul dip lo mat
Vlad Sta nomir, ºi dânsul lo cuitor al
oraºului de pe Neckar. Face echipã cu
dânºii meºterul Wal ter Hochn, ce stã -
pâneºte mai multe meserii deodatã, ade -
vãratã cheie fran cezã bunã la toate... A -
cestor nume li se adaugã cel al atâtor
meseriaºi pricepuþi ºi dãruiþi (din pacate
nu-i putem aminti pe toþi aici, deºi ar
merita cu prisosinþã) care prin vo lun -
tariatul lor adesea anonim, lã sându-se
conduºi de credinþa lor pro fundã în Hristos
Dumnezeul, au re nun þat de nenumãrate ori la
timpul lor liber, la odihna cuvenitã dupã orele de
serviciu ºi la di verse rec om pense bãneºti.
O coroanã pe capul unei regine
Înãlþând biserici, gândul ne îndeamnã sã
modelãm în acelaºi timp ºi caractere felurite, sã
formãm odatã cu timpul ce se scurge implacabil,
oameni pentru care spiritualitatea sã fie o cale de
ieºire de sub povara apãsãtoare a materiei. Spi -
ritualitate afirmatã ºi asumatã în mãsura de a se
putea oricând integra în traiul vieþii lor de zi cu zi...
Un gând mã urmãreºte multe zile dupã ce
toate aceste desfãºurãri pe care le-am descris
mai sus s-au încheiat. El îmi spune cã de fapt,
într-o duminicã friguroasã de ianuarie, am a -
sistat la punerea unei coroane pe capul unei
regine: coroana e crucea, capul e turla, iar re gina
e biserica noastrã. Noi suntem servitorii devotaþi
ai acestei regine a cãrei mantie în anii ce vor
urma, într-un efort cre ator, laolaltã cu toþi ro -
mânii de bunã credinþã, o vom împodobi cu
icoane, picturi ºi fresce, toate semne ale cre -
dinþei ce sãlãºluieºte în sufletele noastre...
F AMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUM E