Download (PDF, 2.03MB) - Ziarul Mara

4
Din ciclul “Unde sunt banii noştri”
Românii dau 240
de euro pe centimetrul
de autostradă
(urmare din pagina 1)
Dacă punem la socoteală faptul că 115 kilometri
sunt moştenire de la Ceauşescu, rezulta că în cei 23
de ani care s-au scurs de la revoluţie s-au construit
anual doar 18 kilometri de autostradă.
Unul dintre ziarele centrale, “Gîndul”, a calculat,
conform celor mai recente informaţii Eurostar, că
România deţine cea mai mică reţea de autostrăzi din
Europa civilizată, adică 2,4 centimetri pe cap de
locuitor, de trei ori mai puţin decât bulgarii.
Dar dacă avem cele mai puţine autostrăzi şi doar
2,4 centimetrii pe cap de român, ne putem lăuda, în
schimb, că la noi kilometrul de autostradă e cel mai
scump din Europa şi poate chiar din lume.
Conform datelor de la CNADNR, tronsonul Gilău –
Câmpia Turzii, care ar trebui să facă parte din
autostrada “Transilvania”, are un cost mediu de 23
milioane de euro pe kilometru, deşi n-are nici munţi
de străpuns prin tuneluri, nici cursuri de apă
importante, care să necesite poduri.
La doi paşi de noi, în Bulgaria, autostrada Stara
Zagora – Kamobat a costat în medie 2,2 milioane de
euro pe kilometru iar în Croaţia s-a petrecut un
adevărat miracol, fostul stat Iugoslav construind,
între 2002 – 2009, 687 kilometri de autostradă, în
marea lor majoritate cu trei benzi pe sens, la preţuri
modice, deşi terenul este predominant muntos, fiind
necesare 80 de kilometri de tuneluri, în timp ce la noi
lungimea totală a tunelurilor construite e de doar doi
kilometri. Cel mai lung tunel din Croaţia, Maia
Kapela, are aproape şase kilometri, în timp ce în
România cel mai lung tunel are 884 de metri.
Ca să ne dăm seama ce risipă de bani s-a făcut în
România vom aminti că numai în perioada 2006 –
2013 s-au băgat în autostrăzile invizibile 13 miliarde
de euro, sumă din care bulgarii, de exemplu, ar fi
construit aproape 600 de kilometri de autostradă.
De ce s-a ajuns aici Pentru că în România există
un paradox. Banii statului sunt gospodăriţi de
“manageri de stat privaţi”. Adică indivizi care au
legături directe sau prin interpuşi cu firmele care
execută direct sau în subantrepriză autostrăzile şi
care semnează “ca primarii” listele de lucrări care
ajung să ducă la niveluri astronomice preţurile de
adjudecare ale licitaţiilor.
O altă “gaură neagră” sunt firmele de consultanţă,
care încarcă nota de plată pentru a putea plăti
şpăgile date pentru obţinerea de lucrări.
Mai există şmecheria cu maşinile de teren, trecute
tot pe consultanţă, care după ce se termină
contractul, trec la CNADNR, şi de-aia nu mai au loc
Nissan-urile şi Touareg-urile în parcările de la
sediile drumarilor.
Şi nu de toată mâna, ci cu tapiţeri din piele, cu
dotări audio de ultimă oră şi cu GPS.
Ce să mai zicem de exproprieri, care sunt băgate la
cheltuielile cu construcţia autostrăzii şi care de cele
mai multe ori sunt depăşite de logică şi de bun simţ.
Iar de acest lucru profită băieţii bine informaţi,
care ştiu pe unde va trece autostrada şi cumpără la
preţuri modice terenurile. Apoi le vând statului la
preţuri de câteva ori mai mari. Iar dacă au “muşchi”
se declară nemulţumiţi de preţ şi cer reevaluarea,
ajungând adesea la sume astronomice.
Sunt doar câteva din cauzele care românii plătesc
cei mai mulţi bani pe kilometrul de autostradă, sau
mai bine spus, pe centimetrii (2,4) ce-i revin
fiecăruia.
C.O.
P â n ă m a i a c u m o
săptămână, atât ANOFM, şi
implicit agenţiile judeţene,
prezentau situaţia posturilor
disponibile pentru o perioadă
dată, î n gen eral de o
săptămână de zile.
În aceste condiţii situaţia
locurilor de muncă, era destul
de limpede pentru orice
persoană accesa site-ul
agenţiei, în căutarea unui job.
Aceştia ştiau, pe ce să mizeze,
dacă este cazul, în decursul
acelei perioade. În acelaşi timp
fiind la vedere întreaga situaţie
a postului respectiv, de la
numele angajatorului, zona
disponibilităţii postului,
denumirea acestuia, condiţiile
de încadrare şi până la felul
contractului şi perioada de
valabilitate.
Însă, de o scurtă perioadă
d e t imp, r e g u li le s-au
schimbat, transformându-i pe
cei aflaţi în căutarea unui loc
de muncă, în aşa-zise cârtiţe
Babilonia impozitului pe veniturile
din activităţi agricole
(urmare din pagina 1)
Cei din categoria a doua
trebuiau să depună declaraţii
individuale la fisc. Din câte
ştim, nu au fost depuse decât
aproximativ 10% din totalul
acestora. Evident, pentru
restul de declaraţii ce trebuiau
depuse nimeni nu ştie nimic şi
mai ales dacă vor mai plăti
sau nu impozitul pe venit.
Ambele categorii ar trebui să
depună
la fisc copii ale
contractelor de arend ă. O
birocraţie şi o babilonie
nemaintâlnite ! Altfel, de unde
a r ş t i f i s c u l a d r e s e l e
proprietarilor ca să
le trimită
deciziile de plată
a CAS -
5,5% Mai mult, ori de câte
ori îşi vor schimba domiciliul,
proprietarii sunt nevoiţi
să
comunice noile adrese la fisc
! Toate acestea, nu din vina
fiscului, ci a … legiutorului
întelept!
Referitor la contribuţia
de asigurări sociale de
sănătate - 5,%:
În cazul primei categorii,
deciziile de impunere emise
de fisc, pe baza datelor din
declaraţiile 205 depuse de
arenda şi, vor trebui să ajungă
la titulari. Are fiscul adresele
lor Este ştiut că
terenul, în
multe cazuri, se află
într-o
localitate, iar proprietarul
domiciliază
în alta. Cum
primeşte acesta decizia Mai
mult, unii proprietari sunt
decedaţi, iar succesiunile nu
sunt făcute. La cine ajunge
decizia Cine plăteşte cei
5,5%
Birocraţia creşte, iar
sistemul implementat are
efecte zero, fiindc ă “cine
poate, oase roade, cine nu,
nici boabe coapte”
În cazul celor care au optat
pentru impozitul în sistem
real, cota de 5,5% se va
materializa în decizia fiscului
numai dacă
s-a depus sau se
vor depune declaraţiile proprii
de venit.
Baza impozabil ă :
În cazul proprietarilor la
care se aplică
reţinerea
impozitului la sursă
baza
impozabilă
se stabileşte în
funcţie de cantitatea alocată
ca drepturi de arendă
pe
hectar şi preţul de referinţă
stabilit de Consiliul Judeţean.
Cum acest preţ
diferă
de la
judeţ
la jude ţ, fiind uneori
stabilit arbitrar şi slab
f u n d a m e n t a t , f a c e c a
impozitul pe veniturile din
arendă
să
nu fie echitabile
pentru toţi contribuabilii, deşi,
poate, categoria de folosin ţă /
bonitatea terenului este
care să sape în lista şi-aşa
sărăcăcioasă a posturilor
vacante, cel puţin aşa cum
arată cea de la nivelul judeţului
Teleorman, iar dacă din
întâmplare găseşte vreo
poziţie care i-ar asigura
minimul necesar traiului de zi
cu zi, se bucură degeaba
pentru că, în cele din urmă
constată faptul că respectivul
post se află la o distanţă mult
prea mare, de domiciliu, ceea
ce ar însemna o cheltuială
aceeaşi. Cum va proceda un
arendaş
care are terenuri în
arendă
în două
sau mai multe
judeţe
În cazul celor din categoria
a doua, cine le va comunica
preţul
În vara anului 2013, unele
Consilii Judeţene au revenit la
preţurile iniţale chiar în
mijlocul lunii august, când
bună
parte din fermieri
calculaseră
deja impozitele în
funcţie de preţurile stabilite la
începutul anului. De ce le-au
modificat Este legal
Irosire de resurse umane
si băneşti :
Exemplu : un arendator
are contracte de arendă
cu
700 de proprietari; numai
p e n t r u p r o c e s a r e a
o p e r a t i v / c o n t a b i l ă a
impozitului reţinut la sursă
acesta va trebui să
acţioneze
tastele calculatorului de circa
30.000 de ori. Câte operaţiuni
sunt la nivelul întregii ţări !!
Toate atrag şi cost uri
suplimentare pentru serviciile
contabile. În acelaşi timp, cei
700 de proprietari vor trebui
să
se deplaseze la fisc să-şi
depună
copiile contractelor
de arend ă: timp irosit, bani
cheltuiţi cu deplasarea, mulţi
dintre ei sunt în vârstă
sau nu
sunt în localitate etc. În afara
a c e s t e i m a n o p e r e
costisitoare, prin achitarea
impozitului reţinut la sursă
firma arendaşului va fi lipsită
d e l i c hidit ă ţ i, în t r u c â t
impozitul a fost oprit în natură
- la preţul stabilit de Consiliul
Judeţean, iar vânzarea
ulterioară
poate avea loc
târziu şi la un preţ
mai mic.
Rezultă
că fermierul va
subvenţiona o parte din
impozitul proprietarului şi va
presta servicii gratuite pentru
fisc.
Impozitul în funcţie de
normele de venit
Acest impozit se aplică
persoanelor care deţin
a n i m a l e ş i t e r e n u r i
nearendate.
Inechit ăţi : persoanele
care au teren în arendă
plătesc impozit pe venit
indiferent de suprafaţa
d e t i n u ţ ă ş i a r e n d a t ă .
Persoanele care nu au terenul
în arendă
plătesc impozit la
cereale, numai pentru ce
depăşeşte suprafaţa de 2 ha.
Este echitabil !! În cazul
veniturilor multiple : cultivarea
t e r e n u l u i + c r e ş t e r e a
animalelor, impozitul se
datorează
pentru fiecare
categorie în parte, nu pentru
venitul final – lapte, ou ă,
suplimentară cu naveta. Iar în
multe din cazuri, asta ar
înjumătăţi salariile şi aşa mult
prea mici. Şi uite cum, săracii
oameni, o iau de la capăt cu
căutările. Şi asta trebuie să
facă zilnic, întrucât posturile se
afişează doar pentru ziua în
curs.
Astfel la nivelul judeţului
nostru au fost disponibile ieri,
în total de 49 de posturi, oferite
de 24 de angajatori. Dintre
acestea doar şase posturi se
carne etc. Aceştia vor trebui
să
depună
declaraţii anuale la
fisc.
In concluzie :
- diversitatea culturilor şi
speciilor de animale, fiecare
cu particularitatea sa, face
greoi sistemul actual de
impozitare a veniturilor din
activităţi
agricole;
-diversitatea formelor de
exploatare : persoane fizice,
întreprinderi individuale,
a s o c i a ţ i i f a m i l i a l e e tc
determină
neuniformizarea
metodelor de calcul şi de
raportare fiscal ă, greu de
controlat şi coordonat de
organele fiscale.
Sistemul de impozitare a
veniturilor din agricultur ă,
dintr-o “bâlbîială
continuă” a
intrat în faza de “babiloniad ă” ,
fază în care unii îşi plătesc
impozitul pe venit, iar alţii nu,
chiar sub oblăduirea legii!
Ce e de făcut
Propunem o altă
formă
de
impozitare, fiindcă
toată
lumea trebuie să
contribuie la
cheltuielile generale ale
s o c i e t ă ţ i i , ş i a n u m e
introducerea unui singur
impozit pe suprafaţă şi pe cap
de animal, care ar putea fi
denumit “impozitul funciar”.
Acest impozit unic va avea
două
componente şi anume :
o componentă
care reprezintă
impozitul local pe teren şi o a
doua componentă,
care
reprezintă
impozitul datorat
statului. Din partea care
revine statului, acesta să
defalce un procent către Casa
deAsigurări Sănătate.
Impozitul să
fie diferenţiat
în funcţie de clasele de
b o n i t a t e / c a t e g o r i a d e
folosinţă
stabilite ştiinţific, prin
acte normative, la nivelul ţării,
pe regiuni şi localităţi. Numai
terenul, animalele şi munca
omului sunt izvorul plus valorii
şi implicit a impozitelor.
Colectarea impozitului să
se facă de către Consiliile
locale care au evidenţa
terenurilor şi a animalelor.
Statul va trebui să
achite
Consiliului local un comision
de cointeresare.
Prin instituirea impozitului
funciar vor dispărea
toate
i n e c hit ăţ i le , b a bilonia,
b i r o c r a ţ i a , c o s t u r i l e
suplimentare, risipa de
energii umane, tracasarea
continuă
a proprietarilor şi
sustragerea unora de la plata
impozitelor, iar bugetele
locale şi central vor fi
alimentate sigur.
Ec. Şhiopu Paul
Mai puţin de 50 de posturi vacante în judeţul Teleorman
adresează persoanelor aflate
în căutarea unui loc de muncă,
dar care au la bază şi studii
superioare.
Restul posturilor sunt de
muncitori necalificaţi în
i n d u s t r i a c o n f e c ţ i i l o r,
confecţioneri asamblori
articole textile, vânzător,
ospătar, stivuitorist, paznic,
operator mase plastice, sudor
cu arc electric.
M.M.