Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[„ZIARELE FRANCEZE. .."]
Ziarele franceze au început să ne felicite pentru erigerea României la rangul de regat. Reproducând câteva pasaje
dintr-un articol ce-l aflăm în ,,Journal des debats" atragem atenţia cititorului asupra spiritului conservator de care ele
sunt insuflate .
... Soldaţii români, zice foaia franceză, dăduseră înaintea Plevnei dovezi de calităţile lor militare pe cari n-avuseră încă
ocazie de-a le desfăşura şi botezul de foc pe care tânăra oştire românească 'l primi alături cu cea rusească n-au contribuit puţin
pentru a arăta că tânărul Principat ajunsese deja la vârsta independenţei. Pierderea Basarabiei moldovene a fost pentru români o
crudă sfâşiere , care n-a fost compensată prin câştigarea Dobrogei. Numai recunoaşterea independenţei putea să-i mângâie .
Acum visul de aur al tuturor românilor e realizat, precum a zis prezidentul Camerei, şi rolul noului regat în valea Dunării de
Jos va deveni mai mult decât oricând un vol civilizator. Cele şapte pîn' la opt milioane de români cari formează o insulă pierdută în
mijlocul slavilor sunt fără contestare mai înaintaţi decât vecinii lor în cât priveşte cultura intelectuală. Ei şi-au apropriat c-o
minunată înlesnire legile şi obiceiele Apusului şi pot fi educatori foarte utili pentru principatele slave cari - i încunjură. Pe de alta
parte, prevenţiunile,
ba unele putem zice, cari - i despărţea de slavi şi îndeosebi de bulgari s-au stins în mare parte *** 1 constata de curând la
Belgrad, la Sofia şi la Bucureşti să se menţină şi să se dezvolte . Se pare îndealtmintrelea că nimic n-ar fi mai lesne, de vreme ce
între principatele Dunării de Jos nu există interese contradictorii şi ambiţiile lor nu se pot ciocni . Regatul României, daca nu e cel
mai vechi dintre ele, a văzut cel puţin mult mai de timpuriu dezvoltându-se la el progresul ştiinţei şi al industriei apusene decât
vecinele ei, Serbia şi Bulgaria. El cată deci să continue a da exemplul înţelepciunii politice şi a intra cu mult mai multă hotărâre
poate pe calea unei admnistraţii integre şi severe . Acesta e adevăratul mijloc de-a exercita împrejuru-şi o influenţă care ar fi cu
atât mai utilă cu cât e vorba mai cu seamă de nişte state tinere, expuse a comite adeseori greşeli grave sau cel puţin imprudenţe .
Am dovedit totdauna un interes pasionat pentru români, deci şi acum ne asociem la bucuria lor prezentă şi facem cele mai vii urări
pentru norocul şi prosperitatea tânărului regat al României.
O administraţie integră şi severă, iată cuvântul ce trebuie să rămână mai cu seamă în tipărit din sfaturile ce ni le
dă ziarul francez. Dar oare o asemenea administraţie e cu putinţă, când ea a devenit un manipul electoral şi când
scopurilor electorale li se sacrifică toate atributele esenţiale ale statului
D. Lascar Costin, deputat din majoritate, a publicat mai zilele trecute o scrisoare către d. Holban în care espune
de visu starea în care se află ţara în această privire. Deşi suntem departe de-a împărtăşi în toate maniera de-a vedea a d-
lui deputat care onorează partidul conservator cu animozitatea sa specială, cuvintele d-sale contribuie a lămuri răul
fundamental de care suferim.
Materialismul şi interesul personal, zice d. Lascar Costin, este plaga noastră socială. Patrie, virtute, sunt mofturi, nişte cuvinte
de paradă. Punga, punga şi iar punga, iată crezul nostru politic. Nu avem educaţie politică. Ne lipseşte patriotismul.
Un guvern ca să se ţie la putere, oricât de onest ar fi, oricât de nobile intenţiuni ar avea, trebuie să stea zi şi noapte cu mâna
în sacul ţării şi să împrăştie în toate părţile la favoruri , să azvârle la ciolane în toate direcţiile . Sprijinitorii *** cu
termometrul în stomah*** el marchează o diferenţă*** guvernului şi-l*** 2 iată soarta partidelor. În loc de şapte miniştri pune
şapte Dumnezei pe băncile ministeriale şi iot fenomenele acestea întristătoare le vei vedea producându-se , pentru că aceleaşi
cauze nu pot produce decât aceleaşi efecte.
Avem nevoie să regenerăm moravurile — continuă d. Lascar Costin —, să deşteptăm în inimele noastre sentimentul de
patrie prin răspândirea instrucţiei în popor, prin ridicarea bisericei, care întreţine viaţa morală în om, prin alungarea luxului, izvorul
tuturor corupţiilor şi tuturor mişeliilor ; iar nu să pierdem timpul sfâşiindu-ne între noi. În orice partid se va zvârli omul astăzi,
duce cu el bagajul său propriu: pasiuni, viciuri şi calităţi. Amestecătură .
Când un deputat din majoritatea roşie declară că pentru coreligionarii săi politici punga, punga şi iar punga e
unicul crez politic, iar patria şi virtutea sunt vorbe de paradă şi mofturi; când declară că sprijinitorii guvernului au
termometrul în stomah, care, cum marchează în minus, trec în opoziţie, că d. Brătianu trebuie să stea zi şi noapte cu
mâna în sacul ţării şi să azvârle la ciolane, când zice aceasta trebuie să fie crezut pe cuvânt .
D. Lascar Costin speră prea mult de la răspândirea instrucţiei în popor. Cauza răului e mult mai adâncă , ea e
etnică . Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a