Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[,,IERI SEARĂ NI S-A COMUNICAT..."]
Ieri seară ni s-a comunicat telegrafic cuprinsul unei depeşe, primite din Berlin de ziarul ,,Daily News ", în care
se zice că principele de Bismarck crede nefolositoare silinţele ce şi le dau reprezentanţii puterilor la Constantinopol
pentru a menţine pacea; principele crede că războiul nu se poate înlătura, afară doar dacă s-ar ceda Greciei Creta.
În adevăr, marile puteri, simţindu - se în neputinţă de a se descurca din afacerea greco-turcească pe care-o
luaseră asupră - şi , au găsit cu cale a oferi principelui de Bismarck arbitrajul cestiunii; ministrul plenipotenţiar al
Germaniei, sosit la Constantinopol, a dat din nou curs negociaţiunilor . Procederea a fost de astădată destul de blândă ;
nu s-a mai prezintat Porţii o notă colectivă ca în afacerea Dulcigno , nici nu i s-a dat a înţelege că puterile sunt sătule de
obiecţiuni şi nu vor să mai auză nimic. Această precauţiune a fost necesară nu atât din consideraţie pentru Poartă, ci de
teamă că o nouă notă colectivă ar putea să angajeze la o demonstraţie navală, al cărei efect a fost de-a arăta slaba
consistenţă a concertului european şi tactul Porţii de-a calcula pân-în ultimul moment cu slăbiciunile şi dezbinările
subsistente , pe când scopul demonstraţiei era tocmai contrariul: de-a dovedi unirea deplină a Europei şi de-a lua văzul
Porţii.
Vinerea trecută, Sever Paşa şi Ali Nizami, delegaţii Porţii însărcinaţi a lua parte la tratările cu ambasadorii, şi-au
făcut vizitele la reprezentanţii puterilor, iar duminică s-a ţinut la d. Göschen , ambasadorul Engliterei, cea dendâi
întrunire privitoare le nego -
cierile turco-grece . Seara ambasadorii s-au întrunit la d. Tissot , ambasadorul Franţei, şi au ţinut o a doua conferinţă.
Comunicându-ni-se ţinerea acestor conferinţe, se adaugă că nu transpirase nimic în publicitate despre discuţiunile ce s-
ar fi urmat între ambasadori .
Ceea ce transpiră aşadar e numai opinia principelui de Bismarck asupră-le: că războiul e inevitabil.
Cele şase note separate ce i s-au prezentat Porţii şi cari, adunate la un loc, constituie în esenţă o notă colectivă
întrebau fără îndoială până unde Poarta mai poate augmenta propunerile ce le făcuse prin nota ei de la 3 octomvrie.
Aceste propuneri ale ei respingeau linia trasă de Conferinţa din Berlin; ea refuza de-a ceda pacinic Albania, adecă
Epirul cu Ianina şi Mezzovo , iar în rezistenţa ei afla poate oarecare încurajare din partea guvernului austriac.
Înarmările ei febrile , repedea strângere a redifilor sub steaguri, făcută cu acea uimitoare şi dureroasă voinţă de-a se
sacrifica caracteristică pentru poporul turcesc, dovedesc că Poarta are destulă încredere în sine pentru a nu ceda sau cel
puţin că a înţeles cumcă momentul de-a ceda n-a sosit încă. Ea ştie prea bine că un popor care, în urma calităţilor şi a
defectelor sale, şi-au întins umbra puterii asupra a trei continente nu piere fără a lăsa urme adânci , fără a atrage în
cădere-i şi pe alţii, fără a da loc unei conflagraţiuni generale. Şi aceasta n-o ştie numai ea; o simt toţi. Acest sentiment
îndulceşte notele puterilor şi le face a călca lin împrejurul forţelor elementare a căror izbucnire ameninţă a da foc
Europei.
[25 februarie 1881]
[,,ATÂT NE MAI LIPSEA .. ."]
Atât ne mai lipsea, electivitatea judecătorilor.
De-o seamă de timp observasem în ziarele guvernamentale apărând ideea, ciudată pentru starea noastră de
lucruri, că, precum Caradalele şi Serurii se aleg spre a face acele legi de-o încăpătoare înţelepciune de cari suntem
guvernaţi de ne merg petecele , tot aşa s-ar putea alege şi judecătorii, de vreme ce şi în America tot aleşi sunt .
şi 'ntr-adevăr d. C.A. Rosetti, proorocul partidului, a scris o serie de articole la gazetă în cari vorbea
despre ,,iustiţie ", iar ieri Camera a fost surprinsă de cuvintele semnificative ale prezidentului , care-a apelat la iniţiativa
ei pentru a face un proiect de lege în acest sens. Tânărul ministru al ,,iustiţiei", Escelenţa sa d. Tache Giani, om foarte
serios şi mai cu seamă foarte mintios precum se ştie, s-au asociat numaidecât la această generoasă idee. Ba pentru a
pregăti un asemenea proiect e vorba de-a se alege o comisie mixtă, compusă din senatori şi deputaţi, ai cărei membri