Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

ăscumpărărilor de căi ferate, că nu ştie cu cine are a face! Toate bune, dar vă întrebăm: dacă ţinându-vă de
convenţiune, dacă făcând sacrificii greu, foarte cu greu de suferit pentru bugetul nostru, şi aţi fost trataţi astfel, ce se va
întâmpla când veţi cerca să eludaţi chiar convenţiunea, să nu plătiţi detentorilor de acţiuni primitive nepreschimbate 3
1/2 % şi priorităţilor 8% Ştim ce se va întâmpla , precedentele şi umilirile de până acum ale guvernanţilor ne-o
confirmă: veţi primi ordinul de a le plăti al pari. Această plată nu va produce lichidarea , cinstiţi financiari! Numai când
veţi plăti şi cele 44 500 000 6% cu 33 1/3 peste sută, plus un premiu de 2 — 3%, plus, în fine, un provizion gras, veţi
obţine această combinaţie . Poate, şi acest poate este natural, ca să cădeţi la învoială cu Landau, cazul cel mai fericit ca
să curmaţi neînţelegerea , plătindu-i primitivele al pari şi priorităţile mai ştim cu cât peste sută, însă această
combinaţiune, mai repetăm, nu atrage lichidarea . Altminteri ţara va plăti 3 1/2 % şi 8 % în timp de peste 75 ani de
acum înainte la nişte acţiuni pe cari nimeni nu le va sili să-şi rădice cursul peste 50%. Iată în definitiv tabloul scurt dar
exact al situaţiunii ce ne-aţi creat cu fericita afacere; cât despre cuvântul de lipsiţi de patriotism ce ne adresaţi , el vi se
întoarce fără să ne dăm osteneala de a vi 'l trimite cu poşta: lipsă de patriotism dovedeşte acela care, fiind la cârma
statului, ascunde situaţiunea esactă, inducând în eroare opiniunea mandatarilor ţării; patriot e cel ce, cunoscând-o , o
studiază din vreme şi caută a-i aduce îndreptări .
Nu păreţi însă a fi de această opiniune, căci încă o manoperă nenorocită vă mai dă şi astăzi pe faţă arama.
Cu ocaziunea dezbaterilor din Camere, anul trecut, vociferaţi — nu găsim altă espresiune mai patriotică — că
anuitatea ce se va înscri în bugetul anual nu va fi mai mare de lei 18 857 880, adecă ca şi cea plătibilă sub concesiunea
Stroussberg. Pe această bază erau formate şi tabelele de amortisment anexate la proiectul de convenţiune; pe aceste date
s-au şi scris atunci nişte broşure de circumstanţă cari recunoşteau oarecum exactitatea calculelor d-lui Sturza.
Nimic însă mai inexact ca promisiunea de astă primăvară , căci iată ce cetim la pag. 12 — 13 din proiectul de
buget al datoriei publice pe 1881 —82.
Amortisment , procente, comisioane pentru căile ferate Roman vârciorova pe 1881—82 lei 19 144 280
Aceeaşi anuitate în anul 1880 — 81 lei 18 609 750
Deci anuitatea din 1881 —82 e superioară celor din anii trecuţi cu lei 534 530.
Întrebăm pe d. dr. în matematice Haret — nu am face acelaşi deranjament d-lui Kirilov , un alt apărător al
exactităţii calculelor în anul trecut, căci, fiind funcţionar, nu credem că ar avea curajul să se pronunţe altfel astăzi —
întrebăm pe eminentul d. Haret dacă ar ajunge şi acum, faţă cu anuitatea de 19 144 280 la aceleaşi rezultate băneşti
favorabile statului ca-n anul trecut.
Să nu ni se replice cu justificarea ce o vedem la pag. 3 —4 din acelaşi proiect de buget. Ea este un paliativ din
care n-ar rezulta nicicum că în bugetul datoriei publice nu este trecută o anuitate cu lei 286 400 mai mare decât suma
fixă de lei 18 857 880 cât se plătea de ţară sub concesia Stroussberg.
La această neexactitate , trecută în proiectul de buget fără sfială, se mai adaugă o călcare de lege mult mai
colosală, care într-un stat constituţional c-un regim parlamentar altfel decât la noi ar trage nu ştim unde pe cel ce a
făcut-o.
Iată despre ce e vorba.
După convenţia din martie, 20 milioane în 6% nu pot fi puse în circulaţiune decât pentru un scop determinat:
îmbunătăţirea trascului şi materialului rulant al căilor ferate. îmbunătăţiri nu am văzut începându-se sau proiectându-se
nicicum; un lucru însă am văzut: obligaţiuni cu numerile 237 000 şi 450 000 puse în circulaţie, deşi aceste obligaţiuni,
după toate probabilităţile , trebuiau să se găsească încă în Casa statului, iar nu să li se plătească procente şi să se
înstrăineze încă de acum un an.
Ce verset ar mai adăuga Strada Doamnei la Cântarea Cântărilor ca să se spele şi de acest necalificabil fapt
[22 februarie 1881]
[„«INDEPENDANCE ROUMAINE »
CUPRINDE ŞTIRI..."]
,,L'independance , roumaine " cuprinde ştiri şi apreciaţii asupra unor propuneri pe cari d. Brătianu le-ar fi făcut
partidului conservator spre a-şi asigura din partea acestuia o atitudine mai conciliantă ; ştiri pe cari le reproducem tale