Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Se vede marea deosebire ce, după ultimul program francez, există între liceele germane şi cele franceze.
Germanii concentrează cea mai mare parte a învăţămîntului asupra clasicităţii, mai ales asupra latinităţii. Dar, alăturea
cu liceele clasice şi deosebit de ele, ei au învăţămîntul real şi de meserii pe o scară întinsă, şi astfel este tinerimei dat
prilejul de a se dezvolta fie în ramura clasică, fie în ramura practică, dar în fiecare cu temei.
Francezii, neavînd şcoale reale, s-au văzut siliţi la un compromis între clasicism şi realism. Erau multe plîngeri
că bacalaureaţii francezi au prea puţină ştiinţă reală şi
prea multă ştiinţă curat clasică. Înainte de a introduce ca o nouă creaţiune şcoalele reale, cari să corespundă pe deplin
cerinţelor exacte şi să permită totodată alăturea cu ele funcţionarea liceelor esenţial clasice, francezii au încercat în anul
trecut menţinerea acestor două direcţiuni în unul şi acelaşi liceu şi au sporit orele limbelor moderne şi geografiei,
împuţinând orele limbei latine şi mai ales greceşti.
Au sporit, au împuţinat , dar nicăieri nu au desfiinţat cu desăvârşire . Ca oameni cu minte, vor să aştepte mai
întâi experienţa nouăi combinaţiuni şi apoi, cel puţin după 10 sau 20 de ani, să decidă dacă să rămână această
împreunare sau să se introducă şcoli deosebite pentru clasicism şi pentru realism , ca în Germania. Dar a prevedea, ca în
proiectul d-lui Conta, şcoli reale deosebite (deşi fără nici o organizare mai detaiată ) şi gimnazii şi liceea deosebite şi a
scoate totuşi şi din aceste gimnazii şi licee partea principală a învăţământului clasic (ca şi când s-ar fi plâns cineva la
noi că şcolarii noştri au prea multă ştiinţă clasică!) — această stranie concepţiune nu există până acum în nici o singură
organizare de şcoală în Germania, Austria sau Franţa.
Noi dar, cu proiectul de lege al d-lui Conta, am coborî nivelul de cultură al bacalaureaţilor noştri şi i-am face
incapabili de-a urma un curs universitar în Franţa şi în Germania, unde se presupune la toţi studenţii cunoaşterea limbei
greceşti şi o mult mai întinsă cunoaştere a latinităţii .
Până când aceste idei de reformă ale d-lui Conta nu vor fi deja puse în lucrare şi experimentate în şcoalele
secundare din Franţa sau din Germania, ele nici nu pot să fie luate în considerare de o Adunare legiuitoare română.
Capitalul nostru intelectual este încă cu mult prea mic pentru a-l risca noi în asemenea întreprinderi, despre rezultatul
cărora nu avem de nicăieri date culese din experienţă .
Trecem acum la observările de făcut în contra celeilalte inovaţiuni din proiectul d-lui Conta, adecă a emancipării
femeilor la universitate. După noul proiect femeile sunt admise la toate gradele academice; o Şcoală superioară şi o
Facultate de Medicină să fie exclusiv destinat pentru ele; este dar vorba să avem doctoare sau doctoriţe în litere, în
ştiinţe şi în medicină, prin urmare şi medice femei . Până aici proiectul de lege tinde direct la ajungerea acestui scop.
Indirect însă, şi ca o urmare neapărată din aceleaşi premise, va rezulta: crearea de doctoriţe în drept şi în ştiinţele
politice, căci examenele se propun a fi deschise femeilor şi în aceste specialităţi. Dar, odată ce doctoriţei medice i-ai dat
dreptul de a fi medică practică, poţi refuza doctoriţei în legi dreptul de a fi advocată practică Presupui că femeia va
avea curajul de-a conduce o operaţiune de chirurgie şi nu presupui că va fi destul de bună vorbitoare pentru a pleda un
proces
Şi, odată femeile numite doctoriţe în legi, în medicină, în litere, în ştiinţe, exercitând în practică aceste
profesiuni liberale, le vei putea depărta de la votul politic
Dar să trecem cu vederea această din urmă consecinţă şi să ne mărginim la consecinţele prevăzute în proiectul d-
lui Conta: care va fi rezultatul lor social
Aceste studente vor contribui oare la consolidarea vieţei de familie Sau vor întinde boala funcţionarismului şi la
femei Şi, dacă lovim clasicismul şi voim direcţiune practică la băieţi, să nu o voim mai ales şi la fete
Nu cumva am găsit prea multă activitate practică la fetele române, încât să fie trebuinţă de-a le abate spre o
cultură teoretică la universitate Sunt d.e. în Bucureşti prea multe croitorese , prea multe menajere , prea multe ,,bonne
" de copii românce
Toată lumea ştie că e tocmai dimpotrivă. Evreice , unguroaice , germane şi franceze susţin mai toată activitatea
în aceste părţi ale vieţei casnice şi noi, în loc să încurajăm fetele române în această direcţiune şi să facem să-şi
agonisească ele sumele foarte mari ce le dăm până acum pentru aceste trebuinţe în mânele străinilor, voim să le facem
zbor la universitate pentru a le înzestra cu diplome de doctor.
Este agitată în Europa cultă şi cestiunea emancipării femeilor la universitate. Dar nici în Germania, nici în
Austria, nici în Franţa nu a încercat încă nimeni să o rezolve ; creaţiunile propuse de d. Conta nu au semenele lor în
Europa. În Franţa femeile nu sunt admise la examenele de facultăţi; în Austria asemenea nu. La Universitatea din
Berlin, după o încercare de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder , s-a oprit direct chiar intrarea femeilor
pentru a asista numai la prelecţiunile universitare.