Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

More documents

Recommendations

Info

limba franceză 51 ore limba germană 20 ore „ latină 39 „ „ latină 86 „ ,, greacă 20 „ ,, greacă 42 „ istoria şi geogr. 36 „ istoria şi geogr. 25 ,, ştiinţe exacte 38 „ ştiinţe exacte 38 „ germ. sau engl. 33 ,, franc. Sau engl. 17 ,, LICEUL ROMÂN DIN BRAŞOV limba română 20 ore „ latină 46 ore ,, greacă 24 ore istoria şi geogr. ştiinţe exacte ger. şi magh. 28 ore 62 ore 35 ore
Se vede marea deosebire ce, după ultimul program francez, există între liceele germane şi cele franceze. Germanii concentrează cea mai mare parte a învăţămîntului asupra clasicităţii, mai ales asupra latinităţii. Dar, alăturea cu liceele clasice şi deosebit de ele, ei au învăţămîntul real şi de meserii pe o scară întinsă, şi astfel este tinerimei dat prilejul de a se dez<strong>vol</strong>ta fie în ramura clasică, fie în ramura practică, dar în fiecare cu temei. Francezii, neavînd şcoale reale, s-au văzut siliţi la un compromis între clasicism şi realism. Erau multe plîngeri că bacalaureaţii francezi au prea puţină ştiinţă reală şi prea multă ştiinţă curat clasică. Înainte de a introduce ca o nouă creaţiune şcoalele reale, cari să corespundă pe deplin cerinţelor exacte şi să permită totodată alăturea cu ele funcţionarea liceelor esenţial clasice, francezii au încercat în anul trecut menţinerea acestor două direcţiuni în unul şi acelaşi liceu şi au sporit orele limbelor moderne şi geografiei, împuţinând orele limbei latine şi mai ales greceşti. Au sporit, au împuţinat , dar nicăieri nu au desfiinţat cu desăvârşire . Ca oameni cu minte, vor să aştepte mai întâi experienţa nouăi combinaţiuni şi apoi, cel puţin după 10 sau 20 de ani, să decidă dacă să rămână această împreunare sau să se introducă şcoli deosebite pentru clasicism şi pentru realism , ca în Germania. Dar a prevedea, ca în proiectul d-lui Conta, şcoli reale deosebite (deşi fără nici o organizare mai detaiată ) şi gimnazii şi liceea deosebite şi a scoate totuşi şi din aceste gimnazii şi licee partea principală a învăţământului clasic (ca şi când s-ar fi plâns cineva la noi că şcolarii noştri au prea multă ştiinţă clasică!) — această stranie concepţiune nu există până acum în nici o singură organizare de şcoală în Germania, Austria sau Franţa. Noi dar, cu proiectul de lege al d-lui Conta, am coborî nivelul de cultură al bacalaureaţilor noştri şi i-am face incapabili de-a urma un curs universitar în Franţa şi în Germania, unde se presupune la toţi studenţii cunoaşterea limbei greceşti şi o mult mai întinsă cunoaştere a latinităţii . Până când aceste idei de reformă ale d-lui Conta nu vor fi deja puse în lucrare şi experimentate în şcoalele secundare din Franţa sau din Germania, ele nici nu pot să fie luate în considerare de o Adunare legiuitoare română. Capitalul nostru intelectual este încă cu mult prea mic pentru a-l risca noi în asemenea întreprinderi, despre rezultatul cărora nu avem de nicăieri date culese din experienţă . Trecem acum la observările de făcut în contra celeilalte inovaţiuni din proiectul d-lui Conta, adecă a emancipării femeilor la universitate. După noul proiect femeile sunt admise la toate gradele academice; o Şcoală superioară şi o Facultate de Medicină să fie exclusiv destinat pentru ele; este dar vorba să avem doctoare sau doctoriţe în litere, în ştiinţe şi în medicină, prin urmare şi medice femei . Până aici proiectul de lege tinde direct la ajungerea acestui scop. Indirect însă, şi ca o urmare neapărată din aceleaşi premise, va rezulta: crearea de doctoriţe în drept şi în ştiinţele politice, căci examenele se propun a fi deschise femeilor şi în aceste specialităţi. Dar, odată ce doctoriţei medice i-ai dat dreptul de a fi medică practică, poţi refuza doctoriţei în legi dreptul de a fi advocată practică Presupui că femeia va avea curajul de-a conduce o operaţiune de chirurgie şi nu presupui că va fi destul de bună vorbitoare pentru a pleda un proces Şi, odată femeile numite doctoriţe în legi, în medicină, în litere, în ştiinţe, exercitând în practică aceste profesiuni liberale, le vei putea depărta de la votul politic Dar să trecem cu vederea această din urmă consecinţă şi să ne mărginim la consecinţele prevăzute în proiectul d- lui Conta: care va fi rezultatul lor social Aceste studente vor contribui oare la consolidarea vieţei de familie Sau vor întinde boala funcţionarismului şi la femei Şi, dacă lovim clasicismul şi voim direcţiune practică la băieţi, să nu o voim mai ales şi la fete Nu cumva am găsit prea multă activitate practică la fetele române, încât să fie trebuinţă de-a le abate spre o cultură teoretică la universitate Sunt d.e. în Bucureşti prea multe croitorese , prea multe menajere , prea multe ,,bonne " de copii românce Toată lumea ştie că e tocmai dimpotrivă. Evreice , unguroaice , germane şi franceze susţin mai toată activitatea în aceste părţi ale vieţei casnice şi noi, în loc să încurajăm fetele române în această direcţiune şi să facem să-şi agonisească ele sumele foarte mari ce le dăm până acum pentru aceste trebuinţe în mânele străinilor, voim să le facem zbor la universitate pentru a le înzestra cu diplome de doctor. Este agitată în Europa cultă şi cestiunea emancipării femeilor la universitate. Dar nici în Germania, nici în Austria, nici în Franţa nu a încercat încă nimeni să o rezolve ; creaţiunile propuse de d. Conta nu au semenele lor în Europa. În Franţa femeile nu sunt admise la examenele de facultăţi; în Austria asemenea nu. La Universitatea din Berlin, după o încercare de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder , s-a oprit direct chiar intrarea femeilor pentru a asista numai la prelecţiunile universitare.
Page 2 and 3:
M. EMINESCU O P E R E X I I PUBLICI
Page 4 and 5:
Secretar tehnic ILEANA RAŢIU Coord
Page 6 and 7: manuscrise. Demnostraţia sa este c
Page 8 and 9: ţară. Se situează pe primul loc
Page 10 and 11: VIIT- 1 ,,Viitorul", Bucureşti, 19
Page 12 and 13: stabilim un guvern naţional, serio
Page 14 and 15: Al doilea, vocaţiunea profesoratul
Page 16 and 17: da şie şi d-lui Brătianu o satis
Page 18 and 19: încoace. Aşadar 8 1/2 milioane lu
Page 20 and 21: şi aspiraţiunile la domnie reapă
Page 22 and 23: superioritatea calităţilor înnă
Page 24 and 25: a) Vin atât de târziu în rândur
Page 26 and 27: [14 ianuarie 1881 [„ZILNIC NI SE
Page 28 and 29: D. Vasile Boerescu luă cuvântul .
Page 30 and 31: Neadevăruri îndrăzneţe, calomni
Page 32 and 33: Va să zică s-a reorganizat redac
Page 34 and 35: era fiul de suflet al lui Mircea; e
Page 36 and 37: să răsufle. Atunci vine Mihai, c
Page 38 and 39: trudele şi ostenelele lor a băga
Page 40 and 41: deturnat nimic şi că nu lipseşte
Page 42 and 43: Amenzi judiciare s-au prevăzut 310
Page 44 and 45: [„ÎN «TIMPUL» AU APĂRUT . .."
Page 46 and 47: politică militantă ; am avut numa
Page 48 and 49: in timpii din urmă de 98 la %. Aci
Page 50 and 51: în mijlocul divergenţei de opiniu
Page 52 and 53: zicem noi încă astăzi, va încep
Page 54 and 55: Bancherul Jacques Landau a câştig
Page 58 and 59: Universitatea din Zürich a încerc
Page 60 and 61: va rămânea nouăzeci de ani un pr
Page 62 and 63: guvernului român. Pe baza ipotezei
Page 64 and 65: celor politiceşti şi în toate pr
Page 66 and 67: numeroşi arestaţi se pedepsesc in
Page 68 and 69: Sibiu. Spre acest scop fiecare cerc
Page 70 and 71: quale . În n-rul său de sâmbăt
Page 72 and 73: (ceea ce e mai important) să fie r
Page 74 and 75: lui i se datoreşte introducerea st
Page 76 and 77: Oppenheim şi Iaşi — Ungheni, pe
Page 78 and 79: Noi credem că atât d. interpelato
Page 80 and 81: [ ,,ÎN PRIVIREA IDEII..."] În pri
Page 82 and 83: Bucureşti a şi renunţat curând
Page 84 and 85: se 'nţelege . . . prin o civiliza
Page 86 and 87: Daca relevăm articolele acestea o
Page 88 and 89: Recomandăm cu osebire citirea aces
Page 90 and 91: Conform cu observaţia aceasta ar f
Page 92 and 93: Nu e tot astfel cazul cu d. general
Page 94 and 95: Dar să privim coroana, căci de ea
Page 96 and 97: [„ZIARELE FRANCEZE. .."] Ziarele
Page 98 and 99: a împlini o misiune şi mai spinoa
Page 100 and 101: Aduceţi-vă aminte de atentatele a
Page 102 and 103: useşti, nu era deloc absolut fidel
Page 104 and 105: câtă pensie lunară plătea sulta
Page 106 and 107:
Ce minunată e instituţia Flevilor
Page 108 and 109:
conjuraţilor se arunca asupra lui
Page 110 and 111:
[1 aprilie 1881] MOARTEA LUI ALEXAN
Page 112 and 113:
Ne-ar părea însă foarte rău dac
Page 114 and 115:
plăcuta sinecură a reprezentaţiu
Page 116 and 117:
În urma hotărârii luate de d. Br
Page 118 and 119:
căprioarele odihnesc, în a cărui
Page 120 and 121:
Şi iarăşi bat la poartă cu dege
Page 122 and 123:
lui Descartes : Cogito , ergo sum .
Page 124 and 125:
Această afirmare ne aduce aminte v
Page 126 and 127:
ţării! Şi, daca de atunci se mai
Page 128 and 129:
vine ziua în care d. Brătianu în
Page 130 and 131:
lor. D. D. Brătianu şi Rosetti ch
Page 132 and 133:
marele duce Nicolae, nepotul împă
Page 134 and 135:
condus soarta rasei engleze, care-n
Page 136 and 137:
se opun nici piedeci economice, nic
Page 138 and 139:
Acest bărbat politic îi spunea M.
Page 140 and 141:
Atenţiunea opiniunii publice este
Page 142 and 143:
altul şi formează apoi un act for
Page 144 and 145:
Nu vom discuta cu ,,Românul" princ
Page 149 and 150:
Românii în cestiune se numesc pe
Page 151 and 152:
Grecia actuală numără puţini ro
Page 154 and 155:
Râurile Moldovei par a-şi fi dat
Page 156 and 157:
aceasta nu se găsesc oameni cinsti
Page 158 and 159:
ect şi justiţia, precum împart d
Page 160 and 161:
[,,«THE TIMES» ŞI «TIMPUL», IA
Page 162 and 163:
timp când tributul turcesc [î]şi
Page 164 and 165:
O spun fără preget; câteodată ,
Page 166 and 167:
După interpelarea d-lui Grădişte
Page 168 and 169:
[„SCRIERILE DRAMATICE BUN E ..."]
Page 170 and 171:
Lahovari. D.N. Ionescu a luat al tr
Page 172 and 173:
institutului de la Panteleimon; în
Page 174 and 175:
face, d. Fleva, un alt şef al majo
Page 176 and 177:
Eminentul violonist şi compozitor
Page 178 and 179:
naţionale . Toate bune şi frumoas
Page 180 and 181:
şi raporturi ale şefilor de corpu
Page 182 and 183:
a ameninţa pe cei răi cu temniţa
Page 184 and 185:
Noul minister a citit ieri în Corp
Page 186 and 187:
. . . Căderea noastră va fi irepa
Page 188 and 189:
Cât despre naţiune, daca sub ea
Page 190 and 191:
atunci s-ar convinge că răul la n
Page 192 and 193:
neaşteptate, pe de altă parte guv
Page 194 and 195:
tânărului Domn de cîte ori vedea
Page 196 and 197:
[„ÎN VEDEREA ALEGERILOR ..."] Î
Page 198 and 199:
Vom espune dar aceste cauze fără
Page 200 and 201:
cu mâna în sac nu se mulţumesc d
Page 202 and 203:
Are haz ,,Românul" cu lecţiile de
Page 204 and 205:
. De-ar avea caracter! Dar oare car
Page 206 and 207:
viguroasa disciplină şi prin subo
Page 208 and 209:
o opinie definitivă asupra cestiun
Page 210 and 211:
— ,,În mari reduceri a dărilor,
Page 212 and 213:
,,République Franşaise ", organul
Page 214 and 215:
[10 iulie 1881] POPOARELE AUSTRO-UN
Page 216 and 217:
Pentru ca o nouă suflare de viaţ
Page 218:
politice. Acum foaia rusească afl
Page 221 and 222:
D. ministru prezident al Ungariei,
Page 223 and 224:
locuri depărtate; arbitragiul , ad
Page 225 and 226:
Să se ţină bine minte. Creditul
Page 227 and 228:
pari; acele ale Creditului Mobiliar
Page 229 and 230:
Asta e prima categorie, alaiul făr
Page 231 and 232:
va plasa fiecare în acţii atât c
Page 233 and 234:
o natură necunoscută. Nu numai c
Page 235 and 236:
Prin decret regal cu data de 20 iul
Page 237 and 238:
nenorocită lipsă de necesităţi
Page 239 and 240:
DIN VIENA Se ştie că Societatea
Page 241 and 242:
Există şi de-atunci o oscilaţiun
Page 243 and 244:
Ştirea unei foi din Transilvania c
Page 245 and 246:
nediversificării omul face atât d
Page 247 and 248:
Al. 1. A subscrie şi emite, cu sau
Page 249 and 250:
ce i s-a impus mai grele, niciodat
Page 251 and 252:
guvernului (Turnu - severin ) şi e
Page 253 and 254:
cele slabe se vor adapta ca ceara u
Page 255 and 256:
easlă. Când aude cineva că un Fl
Page 257 and 258:
poporul istoric al Ţării Române
Page 259 and 260:
Această conştiinţă a neputinţe
Page 261 and 262:
Bosniei, care se plănuise la Belgr
Page 263 and 264:
prevenitor cătră cel unguresc. Co
Page 265 and 266:
le-au dat la toţi signatura spirit
Page 267 and 268:
morală, otrăvită de stârpituril
Page 269 and 270:
Pân-aci cităm pe „Pesther Lloyd
Page 271 and 272:
constituţional, cu drepturile impr
Page 273 and 274:
în contra României. Dar de asta n
Page 275 and 276:
pierdut-o şi nefiind trecute plă
Page 277 and 278:
comunicat contelui Granville . Docu
Page 279 and 280:
Dar, în sfârşit , ce suntem noi
Page 281 and 282:
adevăratul soare. Activitatea mini
Page 283 and 284:
de-a discuta chiar. Care inteligen
Page 285 and 286:
[27 august 1881] [„ASUPRA SCOPULU
Page 287 and 288:
[„MAI ZILELE TRECUTE ERA VORBA...
Page 289 and 290:
Voinţa există. Această voinţă
Page 291 and 292:
E natural ca aceasta să supere pe
Page 293 and 294:
greşim. Dar unde punem întregi po
Page 295 and 296:
Două monografii s-au scris în tim
Page 297 and 298:
Daca partida liberală, ar combate
Page 299 and 300:
eliduce . Astfel suspendarea Consti
Page 301 and 302:
[„ÎN SCRISOAREA A ZECEA ..."] Î
Page 303 and 304:
Adevărat meşteri, n-avem ce zice.
Page 305 and 306:
privite ca un teritoriu esclusiv ro
Page 307 and 308:
cari au început să scoată gazet
Page 309 and 310:
D. Grădişteanu; ilustrul, neprih
Page 311 and 312:
Acuzaţiunea ridicată în contra c
Page 313 and 314:
Am împins atît de departe spiritu
Page 315 and 316:
care se bucură astăzi că ţara s
Page 317 and 318:
victimele acestei spoliaţiuni lega
Page 319 and 320:
[1 octombrie 1881] [„DIN FRANŢA
Page 321 and 322:
cu ţarul. Ziarele polone mai cu se
Page 323 and 324:
[„JOI S-A ADUNAT ÎN SIBIIU ..."]
Page 325 and 326:
care a urmat după căderea lui Nap
Page 327 and 328:
ar demisiona acum, miniştrii tot a
Page 329 and 330:
Să facem apel la întreaga naţiun
Page 331 and 332:
Cu timpul au început a se recunoa
Page 333 and 334:
deridicata în colegiile I şi II,
Page 335 and 336:
antagonism. Cât despre umanitate .
Page 337 and 338:
ne îndoim despre folosul şi efica
Page 339 and 340:
ungare tot ce ea cerea, e considera
Page 341 and 342:
Aceştia, pe când pretutindeni era
Page 343 and 344:
se sulemenesc fiind miniştri, aste
Page 345 and 346:
cuvintelor noastre: Poporul (spun c
Page 347 and 348:
pot fi, când li se va îngădui a
Page 349:
[„ATÂT «CUMPĂNA» CÂT ŞI «A
Page 352 and 353:
Baal (Saturn) a trebuit să devie u
Page 354 and 355:
pretinse politice şi, orice se fac
Page 356 and 357:
Caveant consules populusque! Cu pri
Page 358 and 359:
oferi atunci concursul marelui său
Page 360 and 361:
formează aproape jumătatea poporu
Page 362 and 363:
nimeni la o asemenea înrâurire af
Page 364 and 365:
[„ÎN «ROMÂNUL» DE SÂMBĂTĂ
Page 366 and 367:
prin reforme escesiv de demagogice,
Page 368 and 369:
Alianţa are o mulţime de membri
Page 370 and 371:
[14 noiembrie 1881] [,,«L'ECHO DE
Page 372 and 373:
mă pot esprima astfel, mai mult pa
Page 374 and 375:
conlucra cu noi; dar tânărul rega
Page 376 and 377:
România, care o enunţă atât de
Page 378 and 379:
dascălul lui de stil. Prin el limb
Page 380 and 381:
decisivă încât , în fevruarie 1
Page 382 and 383:
Nu putem şti care e forma pe care
Page 384 and 385:
Se 'nţelege că nu se pot crea leg
Page 386 and 387:
preponderanţă asupra Dunării de
Page 388 and 389:
activitate autonomă, ci acela de-a
Page 390 and 391:
Dar aceasta o ştie şi d. Holban s
Page 392 and 393:
şi bărbaţi asfixiaţi , oameni z
Page 394 and 395:
de idei republicano - democratice
Page 396 and 397:
apropiase aşa mult de mine! Căci
Page 398 and 399:
Va să zică, de o parte monarhia c
Page 400 and 401:
n-a gândit nimeni în Austro-Ungar
Page 402 and 403:
Dac - am pregetat pân' acum a vorb
Page 404 and 405:
sistem care, prin concursul nostru
Page 407 and 408:
Ţie seama de aceasta şi ,Le Journ
Page 409 and 410:
Daca poate fi cineva supărat e num
Page 411 and 412:
[„PE CÂND ÎN AFARĂ ..."] Pe c
Page 413 and 414:
adresa Austriei, tot astfel pentru
Page 415 and 416:
esponsabilitatea întreprinderei.
Page 417 and 418:
Văzând însă forma accentuată a
Page 419 and 420:
de stat pentru Prusia. Este aşadar
Page 421 and 422:
[„CEEA CE-MI ROADE INIMA..."] 227
Page 423 and 424:
[„ÎN URMA HOTĂRÂRII ..."] 2264
Page 425 and 426:
indignare ,,Jamais !". În stadiul
Page 427 and 428:
ordinare pe acea de emisiune a unor
Page 429 and 430:
1. Proiectându-se înfiinţarea un
Page 431 and 432:
2) Institutele acestea nu sunt stri
Page 433 and 434:
Ea le ia în comision, de 29 crede
Page 435 and 436:
Ne rezervăm pentru altădată a ar
Page 437 and 438:
numai Dumnezeu, de vreme ce e 32 î
Page 439 and 440:
1. după nimic mai mult. Dar ea şi
Page 441 and 442:
credit de afaceri cu scont, adecă
Page 443 and 444:
participa la întreprinderi. E o pe
Page 445 and 446:
54 r Specula de bursă Acţiunile i
Page 447 and 448:
vechi câştigul de bani şi 29 pl
Page 449 and 450:
31 r Nici discuţie nu e cu putinţ
Page 451 and 452:
miluind Dominia mea pe oameni stră
Page 453 and 454:
de un grec, C.A. Rosetti, şi de al
Page 455 and 456:
2264 Regele a comis greşala de-a j
Page 457 and 458:
aceste stârpituri , încât să-ş
Page 459 and 460:
459 10. Ialomiţa 2459 14. Covurlui
Page 461 and 462:
461 2264 Vulpea lui Donici a venit
Page 463 and 464:
463 caracter alarmant . Crimele agr
Page 465 and 466:
465 consiliu a fost realeşi. Nu s-
Page 467 and 468:
467 Camera a lucrat ieri în secţi
Page 469 and 470:
469 posesiunea următoarei depeşe,
Page 471 and 472:
471 22. Murăraşu, D., Naţionalis
Page 473 and 474:
473
Page 475 and 476:
475
Page 477 and 478:
477
Page 479 and 480:
479
Page 481 and 482:
481 2. [,,VARII ÎN ADEVĂR..."],,
show all

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?