Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Este departe de noi ideea de-a incrimina pe d. ministru de finanţe. Miniştrii nu fac bugetele în nici o ţară din
lume şi mai puţin la noi. Elementele unui buget se adună, se clasifică de deosebitele administraţiuni, bugetele se
alcătuiesc cu un cuvânt în birourile ministeriilor şi miniştrii dau numai le coup d'oeil du maître.
Rutina biurocratică este însă aşa de înrădăcinată încât bugetele se copiază unele pe altele: cele de estimp copiază
pe cel de an, cel de an s-a copiat după cel precedent şi aşa înainte, umflând după trebuinţa momentului cifrele şi, când
s-a ajuns a se echilibra pe hârtie bugetul, atunci şeful de biurou care a făcut acest act de înaltă prestidigitaţiune a
binemeritat de la patrie !
Ca să dăm un esemplu de ce este rutina biurocratică şi ce puţină inteligenţă se pune în lucrările cele mai de
căpetenie vom relata următorul fapt, care, deşi străin de cestiunea ce ne preocupă , totuşi zugrăveşte cu fidelitate spiritul
ce predomină în lucrările cancelariilor noastre.
Un articol oarecare din legea comptabilităţii statului pune îndatorire guvernului a prezenta la deschiderea
Camerei socotelile anului trecut şi situaţia financiară a acelui an. Pentru prima dată o asemenea situaţie s-a prezentat
Camerei în anul 1871 5 . La acea epocă anul bugetar se încheia la 30 septemvre al anului viitor şi de aceea găsim că şi
situaţia anului 1870 se întinde până la 30 sept. 1871, adică cuprinde tot exerciţiul anului 1870. Ce să întâmplă însă În
1874 legea comptabilităţii generale se modifică şi anul bugetar se mărgineşte numai până la 30 iunie al anului viitor; cu
toate acestea toate situaţiile ce s-au prezentat Camerelor de la 1874 şi până astăzi cuprind situaţia financiară până la 30
sept. De ce Răspunsul [î ]l găsim în rutina ruginită a biurourilor şi în inteligenţa mărginită a personalului inferior
administrativ.
________
3
Id . id . pag. 30, 31.
4 V. Şedinţa Camerii din 18/30 mai 1877.
5 Situaţia generală a tezaurului public şi a serviciilor dependinte de Ministerul de Finanţe la 30 septembrie 1871,
prezentată onor. Adunări a deputaţilor în sesiunea ordinară a anului 1871 —72.
Odată întâiul pas făcut, adică odată situaţia 1870 încheiată până la 30 sept. 1871, celelalte situaţii s-au copiat cu
fidelitate, introducându-se pe ici pe colo alte ţifre noi, fără a se observa că de la 1874 încoaci anul bugetar fiind redus la
30 iunie şi situaţiile urmau a se mărgini la acea dată. Nu ne vom mira deloc văzând ca situaţiile viitoare vor adopta
acum data de 30 iunie, deşi prin legea din 12 fevr. 1880 6 s-au schimbat cu totul epocele bugetare şi încheierea
exerciţiului se face acum iar la 30 septembre .
Să ni se ierte această digresiune , dar am socotit-o trebuincioasă spre a arăta o dată mai mult spiritul care
predomină în birourile noastre administrative.
Această parenteză închisă, să ne întoarcem la proiectul de buget pe anul 1881 —82.
Un străin care ar citi expunerea de motive a bugetului în cestiune n-ar putea decât să, ne felicite şi să ne admire.
Dar acest străin, ca să-şi poată păstra iluziunile, n-ar trebui nici să arunce un ochi cercetător asupra bugetelor anilor
trecuţi, nici, mai ales, SĂ aştepte încheierea socotelilor în anul viitor; căci atunci orice iluzie ar fi imposibilă!
Noi, într-un timp de 20 de ani, am sporit bugetele de la 44 de milioane la 121 milioane adică cu 275 la % şi
Dumnezeu ştie unde ne vom opri !
Ca să se ajungă la o echilibrare pe hârtie (de astă dată ni s-au făcut graţie de excedent) s-a întrebuinţat şi în acest
an vechile metode astfel:
I. S-au umflat evaluările bugetare la venituri.
După cum vedem din expunerea de motive a bugetului pe anul 1881 —82 toate evaluările bugetare s-au urcat,
unele bazându-se pe evaluările anului trecut, altele pe încasările efectuate în ultimii 5 ani şi altele pe nişte legi viitoare
cari vor spori veniturile, precum pentru saline , a căror evaluări s-au urcat cu aproape 1/2 milion în comparaţie cu
evaluarea anului trecut, pe cuvânt că o nouă lege va reorganiza cu totul administraţia lor.
Toate aceste baze sunt greşite şi chiar din expunerea de motive vedem (pag. IV) că impozitul fonciar, cel mai
sigur venit, nu s-a încasat în cei cinci ani din urmă decât în proporţie mijlocie de 80 la % din constatări , iar nu din
evaluări şi se ştie că evaluările sunt mult mai urcate decât constatările .
Noi am luat şi am cercetat toate evaluările bugetare şi încasările efectuate de la 1862 încoace şi le-am aşternut în
alăturatul tablou anex. no, 1. Avem astfel trei perioade distincte de cîte cinci ani fiecare.
1. Period 1862 —66, epoca înainte de Constituţiunea actuală.
2. Period 1870 —74, epoca guvernului conservator şi
3. Period 1875 —79, epoca guvernului liberal.
Ei bine, din acest tablou se poate vedea că evaluările şi încasările au diferit totdauna şi în proporţie de 88 — 89,