Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

pân 'ntr-al şaptelea neam 27 al d-lui C.A. Rosetti şi Flevas, veniţi de alaltăieri din Ţara turcească 28 .
Coroana 29 nu ştie că ministeriile şi judecătoriile gem de greci neîmpământeniţi cari 30 nici nu pronunţă bine
româneşte, începând de la Curtea de Casaţie şi sfârşind cu 31 judecătoriile de ocol.
Iată ceea [ce] nu ştie nici Coroana, nici poporul şi ceea ce ne-am însărcinat noi 32 a le spune amândurora . Şi
ceea [ce] nu ştie nici Coroana, nici 33 poporul românesc este că această stare de lucruri nu poate merge înainte, că o
stare sistematică de putrejune şi de corupţie trebuie 34 să dea loc la izbucniri şi că asemenea izbucniri ar fi periculoase
în starea internaţională, precară în care se afla România.
185 r
Lucrul merge atât de departe încît 35 orice putere străină are în mână făgăduinţa de-a scăpa 36 Moldova de
jidani, Ţara Româneasca de grecotei şi că amândouă aceste făgăduinţi sunt ademenitoare 37 pentru poporul autohton al
ţării 38 . Mai mult încă, între o stăpânire străină pe faţă şi una mascată , între regim străin şi esploatare străină organizată
ca cea de astăzi, alegerea e aproape indiferentă pentru omul ce duce greutăţile esploatării 39 .
Precum împăraţi au murit de boala pediculară, de phtheiriasis 40 , tot aşa poporul românesc, care are nevoie de
spitale în sate, moare de boala fanarioţilor şi jidanilor paraziţi cari s-au încuibat în organismul lui. Orice încheietură
organică a lui, orice autoritate publică, de la ministerii pân-la subprefecturi, sunt cuiburi de incubaţiune pentru aceşti
186r
paraziţi, || unde ei se clocesc , trimiţându-şi apoi odraslele la 41 Paris, de unde aceste 42 se-ntorc cu mii de trebuinţe
pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza 43 de pe spatele poporului pe de alta.
Toate 44 secăturile cari 45 au numărat pietrele uliţelor din străinătate 46 şi i-au populat lupanarele , toate
mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la faţa locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic
pentru a întreţine pe aceste stârpituri .
Dar e vro comparaţie între românul autohton din 47 America dunăreană şi cel de sub guverne străine
Chiar 48 guvernul unguresc, oricât de rău ar fi şi oricât de spoliator , e departe de-a se putea compara cu al
nostru.
De-acolo 49 ne vin oameni încă 50 sănătoşi, cum erau ai noştri pe la 1850 — 60, ne vin cuminţi cum erau ai
noştri, ne vin veseli şi muncitori cum 51 erau ai noştri.
Şi acei ce 52 ne vin ce găsesc în ţară
187 r
Văd poporul autohton, pe fraţii lor aduşi la sapă de lemn şi având necesitate || de spitale. Văd înflorind pe cine
53
Pe 54 străinii aceştia; pe aceşti arhistrăini cari într-o sută de ani chiar 55 n-au fost în stare a se adapta poporului
românesc, a-l 56 iubi, a-l 57 respecta, care-i 58 iau sute de milioane pe an, precupeţindu-i pielea, pentru a nu-i da în
schimb nimic, nici 69 administraţie de stat, nici ştiinţă, nici arte; nici adevăr c-un cuvânt , nici bunăstare 60 .
Se ştie că noi le-am contestat capacitatea de-a pricepe un adevăr, capacitatea de a discuta.
Cu drept cuvânt le-am contestat-o .
La 61 ei discuţia nu înseamnă o comparare de argumente, ci oricare din secăturile acestea n-are alt 62 scop decât
de-a se arăta mai cu cap, de a-şi ilustra mutra, de-a arăta că ştie răspunde.
Noi zicem de ex. că nu spitalele sunt lucru de căpetenie 63 , ci o descărcare a poporului de greutăţile actuale, o 64
îmbunătăţire a stării lui materiale, a regimului || lui 188 r alimentar, ei ne răspund că suntem cruzi şi voim să lăsăm să
moară femeile 65 bolnave.
Iată răspuns sofistic de grec.
Noi dovedim că partidul 66 dominant e compus din venetici (greco - bulgari ) 67 , ei ne răspund că ameninţăm pe
rege 68 şi că nu cunoaştem teoria lui Lamarck.
Iată alt 69 răspuns sofistic de grec.
Noi zicem 70 că ţăranul nu se bucură de binefacerile legii şi trăieşte sub un regim escepţional, ei ne răspund că
Ţarigradu 'i lângă Bosfor. Se potriveşte ca nuca-n perete.
Ar fi vreme pierdută a discuta cu asemenea oameni, incapabili de-a pricepe ori de-a recunoaşte un adevăr,
precum sunt incapabili de-o faptă bună, de-o mişcare generoasă.
Sunt 71 uscături , sunt descendenţii unei rase învechite şi putrezite în corupţie, sunt etnic bătrâni , în stadiul
diselecţiunii 72 , pe calea de a se-ntoarce la maimuţa din care se 73 trag.
1. după grecoteii şters; primele două pagini 181r şi 182r sunt anulate cu o linie verticală pe mijloc 2. după şi cu
temei şters 3. după ne]ncăpătoare şi şters 4. iniţial să vorbească 'n bobote şi-n dodii să se arate mature în sfârşit pentru
institutul de sănătate al doftorului Sutzu 5. după Astăzi şters 6.după în turbarea şters 7. deasupra lui pe cari le şters 8.
deasupra lui răspândi şters 9. „Pseudo Românul" ne supraintercalat 10. după cruzi şters 11. după atât şters 12. după
românesc şters 13. şi politice deasupra lui dar nu suntem în contra lor şters 14. după grecoteilor şters 15. regimul
alimentar rău, sărăcia deasupra lui traiul cel rău şters 16. a d-alde supraintercalat 17. supraintercalat 18. după fondate