Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face şi a adaoga lucruri şi obiceiuri rele în ţara Domniei
mele, cari lucruri toată ţara nu le-au putut obicinui, văzînd că sînt de mare pagubă. 2 Aflat-am Domnia mea şi am
adevărat 3 dimpreună 4 cu toată ţara cum toate nevoile şi sărăcia ţării este de la străini, cari amestecă Domniie şi vînd ţara
fără de milă şi o precupesc 6 . Călcat-am Domnia mea acele obiceiuri rele şi le-am pus Domnia mea toate jos şi am scos
pre acei străini din ţară afară ca pre nişte oameni răi şi neprieteni ai ţării şi am tocmit Domnia mea aste lucruri bune, ca
să fie de folos ţării şi Domniei mele, ca şi cum cele legi şi obiceiuri bune le-au fost tocmit cei Domni bătrîni dinainte ce
li se fericeşte azi 6 viaţa lor şi 7 li se cunosc tocmelele lor că au fost de folos ţarii. Pentru ca aceşti oameni străini greci
n-au fost niciodată ţării şi Domniei de folos, ci tot de pagubă şi stricăciune ca nişte oameni răi şi fără frica lui
Dumnezeu.
1. supraintercalat 2. iniţial pagubă ţării 3. iniţial adevărat-am 4. supraintercalat 5. după precupeţesc şters 6.
supraintercalat 7. după astăzi şters
[„AU AMEŢIT FANARIOŢII."]
2264
Au ameţit fanarioţii. 1 181r
Loviturile repezi ce 2 le-am lăsat să cază asupra titvelor acestora incapabile 3 decît de minciună, le-a ameţit astfel
încît, neputînd să răspunză, neavînd ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească-n bobote şi-n
dodii vorba ceea: Bună vremea nea Istrate! Doi boboci de raţă, frate! 4
Într-un număr vedem acuzarea ca din senin ca reacţionarii (care unde cine) ameninţă pe rege cu asasinatul.
Mai 5 ieri ne numesc pseudoînvăţaţi, falsificatori ai teoriei Lamarck-Darwin, ca şi cînd noi am fi de vină că cei
mai mulţi dintre roşii sînt caţoani vicleni şi maloneşti, incapabili de-a se amesteca cu rasa română, incapabili de-a o
pricepe chiar.
În sfîrşit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine.
În furia care 6 i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de ţap pe care-o răspîndesc, || cu minciunile ce 7 numai ei sînt
în stare a le născoci 8 , e de-a dreptul nesuferită. 182r
Astfel în cel din urmă număr ,,Pseudo-Românul" ne 9 zice că nu ne-au crezut atît de rai, atît de cruzi 10 încît să
fim în contra spitalelor din sate.
Liniştească-se! Nu sîntem în contra înfiinţării lor.
Deplîngem nenorocita necesitate de-a se crea spitale în sate, ceea ce nu mai e nici într-o ţară europeană,
deplîngem că noii fanarioţi au esploatat cu 11 atîta cruzime poporul nostru încît 12 să fie nevoie a-l trata în spitale şi
credem că ele vor ajuta foarte puţin în contra unor rele sociale şi politice 13 .
Cauza morbidităţii ţăranului român este esploatarea neomenoasă careia l-a supus demagogia, este uzura roşie,
administraţia roşie, sporirile bugetului, prestaţiunile făcute pe moşiile roşilor 14 , regimul alimentar rău, sărăcia 15 ; nu
clima şi epidemiile.
Sub aceeaşi climă poporul românesc s-au sporit sub Matei Basarab, s-au sporit sub Mihai Sturza, sub Barbu
Ştirbei.
183 r
Dar se stinge sub domnia a d-alde 16 Flevas, C.A. Rosetti; || se stinge de greutăţile ce i le impune pungăşia şi
cocoteria guvernanţilor actuali.
Iată ceea ce am zis noi 17 , şi ameţeala în care se află redactorii foii fanariote nu 18 e nici esplicare pentru
mistificaţiile ce le dă 19 publicului drept idei ale noastre, nu e nici justificare 20 .
N-am numit ,,canalie" pe poporul românesc, ci 21 am făcut numai deosebirea între poporul nostru sărmanul 22 ,
care sufere dominaţiunea noilor fanarioţi şi între canalia dominantă, neromână, care-i impune această dominaţiune prin
gudurare 23 , prin minciună, prin linguşire şi în fine prin împrejurarea tristă că factorul esenţial de control, stabilit de
Constituţia noastră, Coroana, nici cunoaşte ţara, nici află de cuviinţă a o cunoaşte 24
Coroana 25 nu ştie ca subprefecţii instalaţi în numele ei mână pe ţăranii ce nu pot plăti rămăşiţe mincinoase prin
spini şi prin pâraie ; Coroana nu ştie că poporul acesta e tratat mai rău decât animalele de cătră patrioţii de la putere.
184r
Coroana nu ştie că. nu există lege pentru ţăran, nu există autoritate, că singura lege e spoliarea din partea
dominanţilor , singura autoritate biciul, mânuit nu de boier, nu de fiul ţării, ci de străin, de ovrei, de grec 26 , de rudele