Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
Institute de credit real. Valoarea imobilului 11 se amanetează şi se ia împrumut. Cu acest împrumut se înmulţeşte puterea de reproducţiune a imobilului . Case, moşii. La case se fac construcţiuni nouă, la moşii se gospodăreşte mai bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar. Principii. 1. Siguranţa capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate. 2. Siguranţa dobânzilor . Se percep cu acelaş drept ca şi 12 contribuţiunile cătră, stat. 3. Uzúdrile . Scrisuri. 4. Plata îndărăt. Nu suma toată, ci un adaos la dobânda ordinară. Aceste adaose a tuturor debitorilor se adună într-o singură sumă şi cu această sumă sau se răscumpără sau se trag la sorţi obligaţiunile parţiale . Obligaţiile parţiale câştigă capacitatea de a intra în comerţ. Planul plăţii 13 Societăţi de scont. La începutul fiecărei întreprinderi, precum şi la lărgirea ei, înmulţirea capitalului de construcţie şi de muncă devine grea, de vreme ce din momentul în care producţiunea începe şi pân 'ntr-acela în care productul gata se vinde capitalul pus în producţiune odihneşte şi nu reapare decât ca dobândă cuprinsă 14 în preţul cu care produsele se vând . Dac' ar fi deci cu putinţă de-a întrebuinţa acest capital, care odihneşte, înainte de-a fi replătit prin preţul de cumpărătură al obiectelor, ar fi câştig . Cu capitalul ar putea câştiga , marfa sa ar fi mai ieftenă cu dobânda acestui capital. Întrebuinţarea acestui capital bătut cu cuie s-ar 15 putea face dîndu-i 16 -se credit pe vânzarea mărfii . Acest credit va avea un caracter îndoit. Credit de afaceri, adecă pe poliţă după formă; în sine însă credit industrial. Şi, fiindcă are şi caracterul unui credit industrial, nu poate fi dat prin institute de bani şi de poliţe, ci numai prin astfel de oameni cari ştiu a judeca pe deplin ce produs va avea afacerea 17 || ce ia credit, asupra căruia a 42 v avizat, după natura lucrului, sinetul . Fiindcă toţi oamenii aceştia vor fi asemenea oameni de afaceri cari la rândul lor vor avea nevoie de credit, ei formează o comunitate cu scopul ca printr-un capital format în comun să dea credit întreprinderilor industriale, asigurat în garanţia totalităţii lor. Credit de poliţe. Societate de scont. Capitalii şi industrii de mijloc. Iau seama la produsul industriilor pe cari le creditează . Trebuie să cunoască pe cei ce iau credit. Creditul societăţii va fi local. Caracterul local asigură un control reciproc. Statu- 41 r tele se vor modifica după împrejurări locale. Băncile scoţiene , băncile private engleze, băncile statelor americane de nord. Biletele unei bănci întemeiate pe garanţia absolută a tuturor societarilor societăţii de scont, nu vor avea niciodată un curs geograficeşte întins. Institute de credit industrial. Bănci de credit. Institute de credit. 43 r Credit mobiliar Institutele acestea de credit se 'ntemeiază pe următorul lucru: Există o mulţime de întreprinderi cari c-un capital mai mare ar spera în o înmulţire a produsului lor, sau cari nici nu se pot întreprinde decât cu capitalii mari, dar atunci ar avea şi un produs în adevăr mare. Ele sunt formate prin prisoasele altor întreprinderi cari, prin acţiile institutelor de credit, vor să ia parte la întreprinderi mari. Ele funcţionează luând parte cu capitalul lor la asemenea întreprinderi şi dând astfel acţionarilor partea lor de câştig . Alt teren. Prisoasele întreprinderilor pierd, prin cumpărare de acţii, caracterul unui capital şi se traduc în pretenţie de dobândă . Valoarea ce individul o posedă e independentă de valoarea nominală a acţiei şi e determinată prin venitul net probabil sau prin dividendă. Preţul însă a unor asemenea acţii se determină însă uneori şi prin alte împrejurări 44 r decât acelea ale venitului net al întreprinderii; preţul se determină || mai cu seamă prin oferta înmulţită a acţiei, ivită în urma unei insantanee necesităţi de capital. O asemenea ofertă (Angebot ), va apăsa preţul acţiilor adesea chiar sub valoarea lor adevărată, garantată prin venitul net probabil. Scăderea acţiilor însă însemnează tot 18 atât cât împuţinarea averii posesorului de acţii, care împuţinare de avere nu e rezultatul unei împuţinări a valorii. Această împuţinare e dezavantagioasă întâi pentru că atacă averea acţionarului şi paralizează îndemnul lui de-a
participa la întreprinderi. E o perturbare a ordinei creditului nemotivată printr-o perturbare a ordinii valorilor . Misiunea institutelor de credit ar fi deci de-a împiedeca această perturbare a ordinii creditului cumpărând pe valoarea lor naturală acţiile ce scad din alte cauze decât acelea a productivităţii lor şi vânzând acţiile cumpărate. Prin aceasta el devine centrul creditului industrial, precum e 19 centrul creditului comercial. 45 r Asemenea perturbări sunt mai dese şi mai mari cu cât suma capitaliilor 20 întrebuinţate în întreprinderi pe acţii e mai mare, deci un 21 asemenea institut nu se va putea forma decât acolo unde se 22 nasc mari şi varii întreprinderi pe acţii (p. 324 et sq. Lehrbuch der Volkswirtschaft ). Statutele determină şi aci ordinea şi procederea. Dar e evident că pe nici un teren nu se cere o mai mare cunoştinţă a împrejurărilor, un spirit de observaţie comercial şi soliditate 23 . Afaceri de bani şi de credit Schimb al unei monete pe altele. Plăţi. Cererile unei pieţe corespund cu obligaţiunile altei pieţe şi viceversa. Posibilitatea de-a acoperi cererile 24 din loc cu obligaţiunile din loc, fără ca fiece cerere şi fiece obligaţiune să aibă necesitate de o plată deosebită. Cumpăr cererea respectivului şi plătesc cu mandatul acestei cereri. Cont curent. Arbitraj. Socoţi între poliţele 25 diferitelor pieţe acele care au cursul cel mai jos 46 r al valutei lor şi plăteşti cu ele pentru a câştiga || diferenţa cursului 20 valutei deosebitelor pieţe de schimb. Accept . Creditul unei 27 afaceri se întrebuinţează ca capital prin acceptare de poliţe. Specula 28 de bursă Daca cineva are o sumă de bani disponibilă şi vrea să opereze par comptant i se permite patru moduri de-a o plasa. 1) Cumpără poliţe cu scadenţa în piaţa proprie sau în alte pieţe. Dobânda până la scadenţă se scade din preţul poliţei la cumpărătură, el discontează . 2) Cumpără hârtii de valoare şi le pune de o parte. Alege mai bine o hârtie discreditată din cauze pasagere , pentru ca mai târziu , când se suie cursul, s-o vânză . 3) Face arbitraj. Nivelează preţurile (cursurile) efectelor şi poliţelor din pieţele europene. 4) Reportează . E o cumpărătură sub condiţia răscumpărării după un termen fixat. E o altă formă mai sigură pentru prolongaţiunea creditului. A cumpărat de ex. cineva un efect al statului pe timp şi trebuie să-l ia şi să-l plătească la lichidaţie . Acum sau îi trebuiesc bani, sau|| speră a vinde hârtia la lichidaţia proximă mai scump. Caută deci un 47 r cumpărător în numerar a hârtiei sale, sub condiţia ca la lichidaţia proximă sau a doua el să-i revânză hârtia contra unui avantaj de dobândă (Kostgeld ). La Paris acesta se cheamă report. Are cineva de prestat efecte şi cumpărătorul nu se mulţumeşte cu plata diferenţei, ci vrea să-şi aibă piesele, atuncea vânzătorul trebuie să i le procure în toate împrejurările. Dar el vânduse blanco ori a decouvert , adecă fără să posedeze piesele. Trebuie să le cumpere cu orice preţ. Dar cursul e foarte urcat şi speculantul speră căderea cursurilor la bursă. Cumpără deci hârtia cu numerar, cu condiţia ca vânzătorul să i-o răscumpere c-un preţ fixat de mai nainte, ceva mai mic decât cursul actual. Diferenţa preţului şi favorul vânzătorului în numerar şi a cumpărătorului pe timp e dobânda şi se numeşte deport . Report se plăteşte când e 29 prisos de hârtii şi lipsă de bani, deport când e lipsă de efecte şi prisos de bani. Creditul Mobiliar din Paris are a mulţumi o mare parte a câştigurilor sale afacerilor de report. A vinde lui B 20 acţii a Băncei de Viena cu condiţia ca la regularea de la ultima 48 r să i le revânză c-un preţ fixat de mai nainte. Diferenţa e în favorul lui A, adecă acţiile s-au suit — Deport . Diferenţa e în favorul lui B, cumpărător în numerar şi vânzător pe timp, adecă acţiile au scăzut — Report 30 . Specula pe timp Specule fixe, cu prime. Cumperi sau vinzi o hârtie de valoare a cării liberare trebuie să aibă loc la un timp fix contra numerar. Lichidaţie , regulare, 15, 30 a lunii. Vrei să *** lichidarea, faci report. Speculanţii, zice C[o]urtois 1) au efecte, n-au bani 2) au bani, n-au efecte 3) n-au nici bani, nici efecte. Aceştia au atâta [cât ] să poată plăti diferenţa şi se lasă, 31 pe nădejdea că-n ziua lichidării cumpărătură şi vînzare se vor compensa şi vor avea numai diferenţa de acoperit sau de rambursat . Specula pe prime O operaţie la care cumpărătorul îşi rezervă dreptul de-a anula 49r negoţul la un timp hotărît printr-o premie plătită cumpărătorului . Prin stipularea 32 premiei pericolul pierderii se reduce la o sumă fixă. În Paris
- Page 392 and 393: şi bărbaţi asfixiaţi , oameni z
- Page 394 and 395: de idei republicano - democratice
- Page 396 and 397: apropiase aşa mult de mine! Căci
- Page 398 and 399: Va să zică, de o parte monarhia c
- Page 400 and 401: n-a gândit nimeni în Austro-Ungar
- Page 402 and 403: Dac - am pregetat pân' acum a vorb
- Page 404 and 405: sistem care, prin concursul nostru
- Page 407 and 408: Ţie seama de aceasta şi ,Le Journ
- Page 409 and 410: Daca poate fi cineva supărat e num
- Page 411 and 412: [„PE CÂND ÎN AFARĂ ..."] Pe c
- Page 413 and 414: adresa Austriei, tot astfel pentru
- Page 415 and 416: esponsabilitatea întreprinderei.
- Page 417 and 418: Văzând însă forma accentuată a
- Page 419 and 420: de stat pentru Prusia. Este aşadar
- Page 421 and 422: [„CEEA CE-MI ROADE INIMA..."] 227
- Page 423 and 424: [„ÎN URMA HOTĂRÂRII ..."] 2264
- Page 425 and 426: indignare ,,Jamais !". În stadiul
- Page 427 and 428: ordinare pe acea de emisiune a unor
- Page 429 and 430: 1. Proiectându-se înfiinţarea un
- Page 431 and 432: 2) Institutele acestea nu sunt stri
- Page 433 and 434: Ea le ia în comision, de 29 crede
- Page 435 and 436: Ne rezervăm pentru altădată a ar
- Page 437 and 438: numai Dumnezeu, de vreme ce e 32 î
- Page 439 and 440: 1. după nimic mai mult. Dar ea şi
- Page 441: credit de afaceri cu scont, adecă
- Page 445 and 446: 54 r Specula de bursă Acţiunile i
- Page 447 and 448: vechi câştigul de bani şi 29 pl
- Page 449 and 450: 31 r Nici discuţie nu e cu putinţ
- Page 451 and 452: miluind Dominia mea pe oameni stră
- Page 453 and 454: de un grec, C.A. Rosetti, şi de al
- Page 455 and 456: 2264 Regele a comis greşala de-a j
- Page 457 and 458: aceste stârpituri , încât să-ş
- Page 459 and 460: 459 10. Ialomiţa 2459 14. Covurlui
- Page 461 and 462: 461 2264 Vulpea lui Donici a venit
- Page 463 and 464: 463 caracter alarmant . Crimele agr
- Page 465 and 466: 465 consiliu a fost realeşi. Nu s-
- Page 467 and 468: 467 Camera a lucrat ieri în secţi
- Page 469 and 470: 469 posesiunea următoarei depeşe,
- Page 471 and 472: 471 22. Murăraşu, D., Naţionalis
- Page 473 and 474: 473
- Page 475 and 476: 475
- Page 477 and 478: 477
- Page 479 and 480: 479
- Page 481 and 482: 481 2. [,,VARII ÎN ADEVĂR..."],,
Institute de credit real. Valoarea imobilului 11 se amanetează şi se ia împrumut. Cu acest împrumut se înmulţeşte<br />
puterea de reproducţiune a imobilului . Case, moşii. La case se fac construcţiuni nouă, la moşii se gospodăreşte mai<br />
bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar.<br />
Principii.<br />
1. Siguranţa capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate.<br />
2. Siguranţa dobânzilor . Se percep cu acelaş drept ca şi 12 contribuţiunile cătră, stat.<br />
3. Uzúdrile . Scrisuri.<br />
4. Plata îndărăt. Nu suma toată, ci un adaos la dobânda ordinară. Aceste adaose a tuturor debitorilor se adună<br />
într-o singură sumă şi cu această sumă sau se răscumpără sau se trag la sorţi obligaţiunile parţiale . Obligaţiile parţiale<br />
câştigă capacitatea de a intra în comerţ.<br />
Planul plăţii 13<br />
Societăţi de scont. La începutul fiecărei întreprinderi, precum şi la lărgirea ei, înmulţirea capitalului de<br />
construcţie şi de muncă devine grea, de vreme ce din momentul în care producţiunea începe şi pân 'ntr-acela în care<br />
productul gata se vinde capitalul pus în producţiune odihneşte şi nu reapare decât ca dobândă cuprinsă 14 în preţul cu<br />
care produsele se vând .<br />
Dac' ar fi deci cu putinţă de-a întrebuinţa acest capital, care odihneşte, înainte de-a fi replătit prin preţul de<br />
cumpărătură al obiectelor, ar fi câştig . Cu capitalul ar putea câştiga , marfa sa ar fi mai ieftenă cu dobânda acestui<br />
capital.<br />
Întrebuinţarea acestui capital bătut cu cuie s-ar 15 putea face dîndu-i 16 -se credit pe vânzarea mărfii . Acest credit<br />
va avea un caracter îndoit. Credit de afaceri, adecă pe poliţă după formă; în sine însă credit industrial. Şi, fiindcă are şi<br />
caracterul unui credit industrial, nu poate fi dat prin institute de bani şi de poliţe, ci numai prin astfel de oameni cari ştiu<br />
a judeca pe deplin ce produs va avea afacerea 17 || ce ia credit, asupra căruia a 42 v avizat, după natura lucrului, sinetul .<br />
Fiindcă toţi oamenii aceştia vor fi asemenea oameni de afaceri cari la rândul lor vor avea nevoie de credit, ei formează<br />
o comunitate cu scopul ca printr-un capital format în comun să dea credit întreprinderilor industriale, asigurat în<br />
garanţia totalităţii lor. Credit de poliţe. Societate de scont. Capitalii şi industrii de mijloc. Iau seama la produsul<br />
industriilor pe cari le creditează . Trebuie să cunoască pe cei ce iau credit. Creditul societăţii va fi local. Caracterul<br />
local asigură un control reciproc. Statu-<br />
41 r<br />
tele se vor modifica după împrejurări locale. Băncile scoţiene , băncile private engleze, băncile statelor americane de<br />
nord. Biletele unei bănci întemeiate pe garanţia absolută a tuturor societarilor societăţii de scont, nu vor avea niciodată<br />
un curs geograficeşte întins.<br />
Institute de credit industrial. Bănci de credit.<br />
Institute de credit.<br />
43 r<br />
Credit mobiliar<br />
Institutele acestea de credit se 'ntemeiază pe următorul lucru: Există o mulţime de întreprinderi cari c-un capital<br />
mai mare ar spera în o înmulţire a produsului lor, sau cari nici nu se pot întreprinde decât cu capitalii mari, dar atunci ar<br />
avea şi un produs în adevăr mare.<br />
Ele sunt formate prin prisoasele altor întreprinderi cari, prin acţiile institutelor de credit, vor să ia parte la<br />
întreprinderi mari.<br />
Ele funcţionează luând parte cu capitalul lor la asemenea întreprinderi şi dând astfel acţionarilor partea lor de<br />
câştig .<br />
Alt teren.<br />
Prisoasele întreprinderilor pierd, prin cumpărare de acţii, caracterul unui capital şi se traduc în pretenţie de<br />
dobândă . Valoarea ce individul o posedă e independentă de valoarea nominală a acţiei şi e determinată prin venitul net<br />
probabil sau prin dividendă.<br />
Preţul însă a unor asemenea acţii se determină însă uneori şi prin alte împrejurări 44 r decât acelea ale venitului<br />
net al întreprinderii; preţul se determină || mai cu seamă prin oferta înmulţită a acţiei, ivită în urma unei insantanee<br />
necesităţi de capital. O asemenea ofertă (Angebot ), va apăsa preţul acţiilor adesea chiar sub valoarea lor adevărată,<br />
garantată prin venitul net probabil.<br />
Scăderea acţiilor însă însemnează tot 18 atât cât împuţinarea averii posesorului de acţii, care împuţinare de avere<br />
nu e rezultatul unei împuţinări a valorii.<br />
Această împuţinare e dezavantagioasă întâi pentru că atacă averea acţionarului şi paralizează îndemnul lui de-a