Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

escedent, a doua zi după încheiare deficit.
Cercetând însă portofoliul, care 38 -a servit la confecţionarea unui bilanţ strălucit, putem da — nu zic vom da,
căci lucrul e ipotetic — dar putem da de efecte cu totul putrede,
de hârtii cari n-au nici o valoare intrinsecă, cari prin speculă numai s-au ridicat la o înălţime oarecare, | pentru a recădea
repede 39 în nimicnicia lor.
163r
Cu toate acestea consiliul şi directorul sunt acoperiţi . Ei au primit, nu de la clienţi cerţi, dar de la clienţi
anonimi, un capital de 40 milioane la discreţie . Având a îl specula, nu a face negoţ cu el, l-au întrebuinţat după regula
speculei, au cumpărat hârtii depreciate cu speranţa că se vor sui. Nu se mai suie Treaba acţionarului . El a riscat
capitalul, l-a riscat după chiar natura unei haute hanque , pe care trebuia s-o cunoască. Acţionarul a voit să câştige
repede, acţionarul a fost lacom, acţionarul n-are decât să piardă.
Dar unde mai punem un alt inconvenient Pe baza unui portofoliu — să admitem factice — societatea poate
emite obligaţiuni, se poate împrumuta | cu bani. Va să zică 164r după ce portofoliul, fundamentul întregei misiuni a
acţiilor băncii, e putred şi fără valoare intrinsecă, societatea mai poate rămânea şi datoare.
Dar toate vicisitudinile astea nu-l lovesc nici pe membrul din consiliul de administraţie, nici pe director. Daca
aceştia au acţii de-ale băncii de credit mobiliar, le vând când cursul, comandat la bursa de ei înşişi, e mai urcat şi pun
banii de o parte ; daca au alte efecte rele Creditul Mobiliar 40 le urca în sus ; oi le vând bine şi pun banii de o parte. Şi
când se 41 vor fi dezbărat şi de acţiile băncii, şi de acţiile întreprinderilor patronate de bancă, încasând prime mari 42 n-
au decât să se retragă şi să lase treaba baltă.
Suntem departe de-a bănui onorabilitatea cuiva. Dar natura acestui 43 soi de speculaţiuni 165r e de-aşa chip încât
se răsfrânge asupra caracterului oamenilor. Bancherii de comerţ din Londra nu primesc 44 în conturile 45 lor comişi
cari au obicei a juca la bursă. Courcelle-Seneuil zice curat că bancherul cel mai onorabil lunecat de pe terenul solid al
creditului comercial, pe clina speculei 46 , se demoralizează repede. Bancherul de comerţ are interes ca clienţii lui să
meargă bine, cel de speculaţiune nu-l are deloc.
Puţin [î]i pasă daca hârtia ce-o vinde are valoare intrinsecă sau nu. El s-o vânză scump.
Puţin [î]i pasă asemenea daca cea pe care-o cumpără cu banii acţionarului e 'ntemeiată pe-o întreprindere solidă
sau nu. Ieftenă să fie, ca s-o poată urca şi câştiga diferenţa.
1. iniţial Precum am declarat 2. trecut că supraintercalat 3. iniţial a opune piedici creaţiunii 4. Ceea ce voim numai este
deasupra lui Nimeni nu poate şters 5. după pe cin[eva ] şters 6. modificat din intermediator 7. după sau samsar şters 8. după samsar
şters 9. supraintercalat 10. după pururi şters 11. după pre cât aceste există şters 12. după de şters 13. după în oarbă [încredere] 14.
după lor şters 15. iniţial într-adevăr trebuie ca clientul 16. deasupra lui stâncă şters 17. deasupra lui încredinţa şters 18. deasupra lui
credinţă estraordinară pentru şters 19. după bune şters 20. care nu poate influenţa cursurile bursei supraintercalat 21. după aceeaşi
şters 22. după dispoziţia şters 23. după clie [nţilor ] şters 24. urmează a clienţilor. şters 25. după Soci [etatea] şi apoi Directorul
succesiv şterse 26. a societăţii supraintercalat 27. după produ [că] şters 28. deasupra lui ponderanţă şters 29. supraintercalat 30.
după ei şters 31. ei propriu supraintercalat 32. efemeră, de câteva săptămâni deasupra lui foarte trecătoare şters 33. după cursul
şters 34. deasupra lui şi şters 35. pe câteva zile supraintercalat 36. supraintercalat 37. supraintercalat 38. după e posibil să aflăm că
şters 39. supraintercalat 40. supraintercalat 41. după s-ar dezb [ăra ] şters 42. supraintercalat 43. după este şters 44. după prim[esc
] şters 45. după cont [urile ] şters 46. deasupra lui pe acel al şters
[„IATĂ DECI ŢINTA CREDITULUI"]
2264
Iata deci ţinta creditului. Aceea 1 de-a da viaţă la întreprinderi hazardate a căror 158r productivitate nimeni n-o
poate prevedea de pe acum , a emite acţiile acestor 2 întreprinderi şi a le specula la bursă şi societatea 3 va fi cu atât
mai periculoasă cu cât mai puternică va fi. Acţiile acestor bănci ar avea ca şi titlurile Companiei Indiilor , copiliţe şi
nepoţele (filles et petites filles ) în acţiile unor întreprinderi la noroc 4 , până ce într-o bună dimineaţă întreprinderile
debitoare şi Creditul Mobiliar creditor s-ar cufunda cu toate în aceeaşi prăpastie.