Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

numai Dumnezeu, de vreme ce e 32 în viitor, Creditul Mobiliar să-şi spele mânile în apa nevinovăţiei ca Pilat din Pont
şi să lase pe acţionari cu maidane cumpărate ce nu se pot vinde nimănui şi cu case zidite ce nu se pot închiria nimărui.
1. după Mai multe ziare au vorbit deja despre fondarea unei societăţi pe acţii de credit mobiliar. Între fondatorii acestei
societăţi întâmpinăm multe nume româneşti, începând cu inevitabilul principe Dimitrie Ghica şi sfârşind cu redactorul
,,Românului" celebrul d. Costinescu.
Ar fi nenatural, în starea actuală de lucruri, ca românii, chiar aciia cari ştiu economie politică, să înţeleagă ce se ascunde sub
denumirea de ,,credit mobiliar" şi suntem de mai nainte siguri că mulţi dintre fondatori, oameni de bună credinţă habar n-
au de pericolele economice ce le ascunde acest nume inofensiv. Aceasta
este în adevăr singura scuză pe care o putem cita pentru ostaşii, bancherii şi proprietarii de moşii cari îşi
pun iscălitura sub asemenea proiecte, de vreme ce şters 2. după şi şters 3. după cred şters 4. supraintercalat 5. după
chiar şters 6. de acele chiar supraintercalat 7. după cu împrumut şters 8. urmează cumva şters 9. după boierească şters
10. după ba chiar în zilele noastre s-or mai aflând oameni cari merită credit personal şi oameni cari-l dau şters 11.
urmează semnul uzual de rupere prin alineat a unui text scris continuu 12. iniţial Astăzi creditul nu e personal, ci real
13. supraintercalat 14. iniţial acest altceva este a v e vre a împrumutătorului 15. iniţial Pentru scopul acesta există în
adevăr institutul creditului fonciar rural şi al celui urban 17. după adecă cari are avere în mărfuri şi cari după ce
au încheiat o afacere oarecare trag o poliţă asupra debitorului lor şi o scontează la şters 18. deasupra lui bresle şters 19.
supraintercalat 20. institute de supraintercalat 21. iniţial credite fonciare 22. urmează cu dobân [dă] şters 23. urmează
Cu drept cuvânt deci lumea a cumpărat scrisuri || funciare , cu drept cuvânt acţii ale băncii. Atât cât au plătit-o pe deplin
desigur împreună cu dobânzile cuvenite, la bancă, făcând multe afaceri, poate da chiar dividende şters 24. după
E evident aşadar că şters 25. după iată şters 26. deasupra lui răspunde nimic şters 27. după mare şters 28. după ca
neguţarea apoi ca a neguţa succesiv şterse 29. după Creditul şters 30. urmează şi lucrări publice şters 31. după Creditul
şters 32. supraintercalat
CREDITUL MOBILIAR
[„AM DECLARAT ÎN NUMĂRUL TRECUT. . ."]
2264
Am declarat 1 în numărul trecut ca 2 nu avem de gând a îngreuia creaţiunea 3 Creditului Mobiliar. 160 v Ceea ce
voim numai este 4 să lămurim natura acestui soi de întreprindere. Nimeni nu poate opri pe 5 un bancher de a-şi
întrebuinţa banii oricum voieşte, de-a fi mediator 6 al 7 negoţului, în 8 înţelesul bun al cuvântului — sau de - a - şi
concentra capitaliile 9 asupra speculei.
Desigur că şi astăzi, alături cu bancherii escomptori şi cu cei cambişti , cari se ocupă curat 10 numai de afaceri
comerciale şi industriale, se 11 află un număr de 12 bănci de plasare şi speculă,a căror clienţi, avînd 13 încredere absolută
în bancherul lor, le lasă deplină libertate de-a face cu depozitele orice 14 -ar voi: de a le împrumuta cu camete mari, de-a
juca cu ele a livrer sau asupra diferinţei cursurilor efectelor. Clientul trebuie 15 să aibă o credinţă de fier 16 pentru a
confia 17 hazardului averea lui, şi 18 a admite că bancherul, în loc de a-şi rezerva afacerile || bune pentru sine şi a le scrie
pe cele slabe la contul clientului , 161 r va face viceversa, cele bune 19 pentru client, cele rele pentru sine.
Dar în orice caz e o mare deosebire între un bancher privat, cu capital restrâns , care nu poate influenţa cursurile
bursei 20 şi o puternică societate de acţionari c-un capital de 40 milioane. Bancherul care-a câştigat în aşa grad
încrederea clienţilor încât [î]i 21 pun la discreţia 22 lui absolută fondurile, să facă cu ele ce-o vrea, trebuie să se fi distins
printr-o agerime de vedere şi printr-o tărie de caracter care i-a atras o 23 confienţă absolută 24 .
E oare tot astfel cu consiliul de administraţie al unei societăţi de acţionari şi cu directorul ei
Consiliul 25 poate, precum am zis în numărul trecut, în caz daca cursul efectelor de portofoliu a societăţii 26 ar fi
scăzut în ziua când îşi încheie bilanţul, să producă 27 prin 162 r marea pre || siune 28 a societăţii asupra pieţei efectelor 29 ,
o urcare repede a tuturor efectelor din 30 portofoliul ei propriu 31 . Suite la o înălţime mare, însă efemeră, de câteva
săptămîni 32 , bilanţul se 'ncheie calculându-se efectele 33 pe cursul urcat, încât 34 rezultă un prisos imaginar , factice, pe
câteva zile 35 . Se plăteşte o dividendă. Două zile însă, ori 36 o săptămână după încheierea bilanţului efectele scad repede
la cursul lor natural. De unde s-a plătit dividenda Din capitalul primitiv al acţiilor. Astfel: la 'ncheierea bilanţului e 37