Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Va să zică oameni cari au banii lor plasaţi în înscrisuri ipotecare, în poliţe, în efecte 32 ale statului român, tot
efecte 33 sigure, vând aceste efecte sigure spre 34 a cumpăra acţiile neexistente ale unei societăţi neexistente! Nimeni 36
nu ştie nici ce va face 101r societatea viitoare, nici ce soi de întreprinderi 36 va încuraja — totul e cuprins în || haosul
viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai că pentru că nesiguranţa absolută dă loc la speranţe exagerate,
specula a şi pus mâna pe ficţiune şi o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă
a viitoarelor titluri. Ei ştiu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naşte hausse în piaţă şi cestiunea
principală e de-a vinde până e hausse. Dar 37 , precum vede oricine, ei nici nu au titlurile în mână . Mai mult! N-au nici
banii necesari pentru a le 38 cumpăra, adecă n-au nimic, nici bani, nici efecte, şi cu toate astea câştiga bani.
Rugăm pe oricine să aprecieze aceste împrejurări şi să-şi facă o judecată despre soliditatea 39 lor.
1. deasupra lui Sfârşim şters 2. după Cităm în fine opinia unui economist escelent privitoare la acest soi de institute de credit
şters şi după Un rând alb subliniat (indi caţie pentru tipografie, respectată în T).3.după supraintercalarea zice un economist şters
aici figura iniţial trimiterea la Max Wirth 4. deasupra lui La şters 5. supraintercalat 6. în T: Societăţile 7. în T: pagube 8. în genere
deasupra lui prin şters 9. a încheia asupra a deasupra lui a dispune de şters 10. modificat din Directorii 11. deasupra lui că şters 12.
modificat din procede 13. modificat din că esploatează 14. Aceasta au dovedit-o supraintercalat 15. deasupra lui contra şters 16.
modificat din consiliului 17. deasupra lui la şters 18. semn pentru o notă de trimitere , şters odată cu nota de subsol la care trimite:
Compară procesul acţionarilor Societăţii Financiare intentat consiliarilor de administraţie cari asemenea au fost condamnaţi la plată 19. ai Creditului Mobiliar supraintercalat 20. după compturilor şters 21. după ziaristice şters 22. s-ar fi făcut deasupra lui
se făcea şters 23. deasupra lui câştiga şters 24. după buna apoi buna succesiv şterse 25. după capitalului şters 26. pe seama sa
supraintercalat 27. după cu f [raza] şters 28. semn pentru o notă de trimitere , şters o dată cu nota de subsol la care trimite: Max
Wirth, Bankwesen, loc, citat 29. supraintercalat 30. al regelui supraintercalat 31. după unei şters 32. în T: înscrisuri ipotecare, în
efecte 33. după în şters 34. după să [cumpere] şters 35. după Dar n[imeni ] şters 36. în T: întreprindere 37. în T: Deci 38. a le
deasupra lui a-i şters 39. în T: natura
CREDITUL MOBILIAR 1 ŞI JOCUL DE BURSĂ (3)
2264
102r
Tratând materii financiare într-un ziar cotidian, avem două greutăţi de întâmpinat . Una rezultă din subtilitatea
materiei. Jocul 2 de bursă, cu toate halucinaţiunile lui, ar cere un spaţiu mai întins decât coloanele unei foi. Mai ales 3 în
lumea speculei intră tot ce o societate omenească are nesănătos, ruinat, pospăit 4 , începând cu culisele teatrului şi
sfârşind cu culisele bursei.
Toată lumea 'şi aduce aminte de afacerea Stroussberg; de acei duci şi conţi 5 silexiani 6 cari treceau drept
fondatori ai societăţii, ale cărei acţii le emitea o 7 haute banque... papa Stroussberg 8 .
Plasat-au acei oameni fondurile lor disponibile în acţii Stroussberg Ce să plaseze când n-aveau nimic Dar 9 au
plătit poate primul vărsământ şi au jucat asupra diferenţei, pe 10 prime până la liberarea 11 integrală a acţiei sau, şi mai
rău, au căpătat un număr de 12 acţii gratis pentru iscălitura pusă 13 sub documentul primitiv al fondaţiunii.
Dând Dumnezeu s-avem şi noi 14 bursă în ţară, vom avea ocazia de-a descoperi manoperile 103r încâlcite ale
agiotajului şi a le descrie aşa încât oricine 15 să le priceapă.
Aşadar, cum am zis, subtilitatea materiei e o greutate. Pe puţine coloane trebuie să spunem mult, într-o 16 formă
nu prea concisă căci 17 s-ar îngreuia înţelegerea.
A doua greutate e recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere 18 de sine stătătoare, încât 19
cetitorul trebuie să 'nţeleagă tot ce-i 20 spui făr' a pretinde de la el ca să-ţi fi citit 21 şi numărul 22 trecut.
Aşadar recapitulăm zicând : operaţiile 23 de bursă se deosebesc 24 esenţial în operaţii comerciale şi de speculă.
Cele comerciale sunt : negoţ de aur şi argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, ||
conturi curente, emisiune de bilete la purtător, împrumuturi 104r ipotecare, comisiuni. (Definiţia 25 pe scurt a acestor
operaţii în numărul d-alaltăieri.)
Cari sunt operaţiile 26 de speculă
În esenţă foarte unilaterale: cumpărare de acţii sau de titluri en gros şi specularea lor la bursă en detail 27 . Acesta
este cercul de activitate al marilor bănci (Rothschild, Bleichröder , Pereire), acesta în fine al Creditului Mobiliar.
Dar o bancă comercială nu cumpără acţii şi titluri
Nu 28 .