Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
1) Afacerile de speculaţiune cer, după natura lor, o mare esperienţă de afaceri, o estraordinară repejune de concepţie şi de deciziune. Corespunzând în genere 8 pe cale telegrafică pentru a încheia asupra a 9 milioane, neavând adesea decât un minut de reflecţie, societatea nu poate merge bine. Directori 10 cari ar || 95 r poseda asemenea calităţi nu se găsesc, pentru că asemenea oameni preferă a-şi face afacerile lor proprii. Dar daca se găsesc şi li se dă puterea discreţionară cerută, atunci societăţile sunt în pericol ca 11 directorul lor sau să proceadă 12 cu prea mare cutezanţă sau să esploateze 13 situaţia în folosul său propriu, lăsând numai şansele rele pe seama societăţii. Aceasta au dovedit-o 14 procesul acţionarilor Creditului Mobiliar intentat 16 consilierilor 16 de administraţie, cari au fost condamnaţi în 17 prima instanţă la plata a 60 milioane franci 18 . Consiliarii de administraţie ai Creditului Mobiliar 19 au câştigat averi imense, pe când societatea mergea spre faliment. 96 r Ani întregi se făceau cătră finitul anului tot 20 soiul de manopere de 21 bursă şi jurnalistice. (In sferele bursei se susţinea că faimoasa ştire tătărască despre luarea Sevastopolului fusese comandată de creditul Mobiliar.) Aceste manopere aveau de scop de-a ridica cât se poate de mult cursul efectelor din cari consista portofoliul Creditului Mobiliar. Bilanţul se 'ncheia dar cu cursurile cele mai urcate şi se 'mpărţea o dividendă mare care în realitate absorbea o parte a capitalului acţiunilor; căci dacă s-ar fi făcut 22 bilanţul câteva săptămâni mai târziu , după ce cursurile scăzuseră la nivelul lor natural, ar fi rezultat un deficit al capitalului primitiv. 97 r Fiindcă aceste institute se fondaseră pentru motive de agiotagiu, adecă fiindcă subscripţiunile || nu se făcuseră din capul locului decât cu intenţia de-a urca cât se poate de sus acţiile nouă şi de-a le vinde cu agio, proprietarii aciia ai acţiilor cari rămâneau cu ele la urmă erau totdeuna în pagubă. Acţiile celor mai multe institute de credit stau sub pari: acele ale Creditului Mobiliar, nominal de 500 franci, urcate odată până la 1300 franci şi mai sus, au scăzut la 1869 la 162 franci. _________ a Max Wirth, Bankwesen, loc. citat.
2) Institutele acestea nu sunt stricăcioase numai proprietarilor lor ci şi publicului. Faptul că unili speculanţi, precum Rothschild , Pereire şi alţii au câştigat multe milioane cu operaţii financiare a orbit publicul într-atâta că se lăsă ademenit de făgăduinţa de-a ajunge 23 , pe calea puterii financiare colective, la aceeaşi || 98r ţintă. Făgăduinţa unor dividende mari se primi cu credinţă după exemplul evident al oamenilor din haute finance. Aşadar nu numai că s-a subscris capitalul primitiv al unei mulţimi de institute de credit. ci s-au primit de bunăvoie 24 şi obligaţiile lor. Institutele de credit, la început în perplesiate ce să 'nceapă cu capitalul, căci o bancă are nevoie de timp pentru dezvoltarea ei ca orice altă afacere, nu s-au mulţumit numai cu a cumpăra efecte de bursă, ci participară la o mulţime de întreprinderi nouă pentru esploatarea de mine, fabrici şi alte stabilimente 99 r industriale, ||şi nu arareori se cumpărau afaceri vechi cari nu se rentau ca bază a societăţii 26 acţionarilor. Căci un timp oarecare era de sine înţeles între speculanţi, că întreprinderi bune le esploatează cineva singur pe seama sa 26 , iar cele rele se lasă unor societăţi de acţionari, întrebuinţându-se fraza comună ,,că numai esploatarea în mare are perspectivă sigură de succes". Astfel, detrăgând capitalul ramurilor de industrie deja existente şi îndreptându-le spre o plasare mai puţin rentabilă, pentru că nouă, au căşunat o mişcare neeconomică a capitalului care trebuia să perturbe atât strângerea de capitalii cât şi câştigul lucrătorului 28 . 100r Ca dovadă uimitoare de exactitatea deplină a descrierii economistului german că esenţa unei asemenea întreprinderi 29 este specula servă procedimentele de la noi. Creditul Mobiliar nu există încă. Statutele lui sunt necunoscute, n-au fost tipărite încă; nici un decret al regelui 30 n-au autorizat existenţa societăţii. Ministerul Comerţului şi Lucrărilor Publice de la noi e abia în stadiul de-a se informa daca persoanele fondatorilor sunt onorabile şi daca instituţia poate fi în folosul comerţului. Ei bine, deja se speculează acţiile neexistente 31 ale unei societăţi neexistente.
- Page 380 and 381: decisivă încât , în fevruarie 1
- Page 382 and 383: Nu putem şti care e forma pe care
- Page 384 and 385: Se 'nţelege că nu se pot crea leg
- Page 386 and 387: preponderanţă asupra Dunării de
- Page 388 and 389: activitate autonomă, ci acela de-a
- Page 390 and 391: Dar aceasta o ştie şi d. Holban s
- Page 392 and 393: şi bărbaţi asfixiaţi , oameni z
- Page 394 and 395: de idei republicano - democratice
- Page 396 and 397: apropiase aşa mult de mine! Căci
- Page 398 and 399: Va să zică, de o parte monarhia c
- Page 400 and 401: n-a gândit nimeni în Austro-Ungar
- Page 402 and 403: Dac - am pregetat pân' acum a vorb
- Page 404 and 405: sistem care, prin concursul nostru
- Page 407 and 408: Ţie seama de aceasta şi ,Le Journ
- Page 409 and 410: Daca poate fi cineva supărat e num
- Page 411 and 412: [„PE CÂND ÎN AFARĂ ..."] Pe c
- Page 413 and 414: adresa Austriei, tot astfel pentru
- Page 415 and 416: esponsabilitatea întreprinderei.
- Page 417 and 418: Văzând însă forma accentuată a
- Page 419 and 420: de stat pentru Prusia. Este aşadar
- Page 421 and 422: [„CEEA CE-MI ROADE INIMA..."] 227
- Page 423 and 424: [„ÎN URMA HOTĂRÂRII ..."] 2264
- Page 425 and 426: indignare ,,Jamais !". În stadiul
- Page 427 and 428: ordinare pe acea de emisiune a unor
- Page 429: 1. Proiectându-se înfiinţarea un
- Page 433 and 434: Ea le ia în comision, de 29 crede
- Page 435 and 436: Ne rezervăm pentru altădată a ar
- Page 437 and 438: numai Dumnezeu, de vreme ce e 32 î
- Page 439 and 440: 1. după nimic mai mult. Dar ea şi
- Page 441 and 442: credit de afaceri cu scont, adecă
- Page 443 and 444: participa la întreprinderi. E o pe
- Page 445 and 446: 54 r Specula de bursă Acţiunile i
- Page 447 and 448: vechi câştigul de bani şi 29 pl
- Page 449 and 450: 31 r Nici discuţie nu e cu putinţ
- Page 451 and 452: miluind Dominia mea pe oameni stră
- Page 453 and 454: de un grec, C.A. Rosetti, şi de al
- Page 455 and 456: 2264 Regele a comis greşala de-a j
- Page 457 and 458: aceste stârpituri , încât să-ş
- Page 459 and 460: 459 10. Ialomiţa 2459 14. Covurlui
- Page 461 and 462: 461 2264 Vulpea lui Donici a venit
- Page 463 and 464: 463 caracter alarmant . Crimele agr
- Page 465 and 466: 465 consiliu a fost realeşi. Nu s-
- Page 467 and 468: 467 Camera a lucrat ieri în secţi
- Page 469 and 470: 469 posesiunea următoarei depeşe,
- Page 471 and 472: 471 22. Murăraşu, D., Naţionalis
- Page 473 and 474: 473
- Page 475 and 476: 475
- Page 477 and 478: 477
- Page 479 and 480: 479
2) Institutele acestea nu sunt stricăcioase numai proprietarilor lor ci şi publicului. Faptul că unili speculanţi, precum<br />
Rothschild , Pereire şi alţii au câştigat multe milioane cu operaţii financiare a orbit publicul într-atâta că se lăsă ademenit de<br />
făgăduinţa de-a ajunge 23 , pe calea puterii financiare colective, la aceeaşi || 98r ţintă. Făgăduinţa unor dividende mari se primi cu<br />
credinţă după exemplul evident al oamenilor din haute finance. Aşadar nu numai că s-a subscris capitalul primitiv al unei mulţimi de<br />
institute de credit. ci s-au primit de bunăvoie 24 şi obligaţiile lor. Institutele de credit, la început în perplesiate ce să 'nceapă cu<br />
capitalul, căci o bancă are nevoie de timp pentru dez<strong>vol</strong>tarea ei ca orice altă afacere, nu s-au mulţumit numai cu a cumpăra efecte de<br />
bursă, ci participară la o mulţime de întreprinderi nouă pentru esploatarea de mine, fabrici şi alte stabilimente 99 r industriale, ||şi<br />
nu arareori se cumpărau afaceri vechi cari nu se rentau ca bază a societăţii 26 acţionarilor. Căci un timp oarecare era de sine înţeles<br />
între speculanţi, că întreprinderi bune le esploatează cineva singur pe seama sa 26 , iar cele rele se lasă unor societăţi de acţionari,<br />
întrebuinţându-se fraza comună ,,că numai esploatarea în mare are perspectivă sigură de succes". Astfel, detrăgând capitalul<br />
ramurilor de industrie deja existente şi îndreptându-le spre o plasare mai puţin rentabilă, pentru că nouă, au căşunat o mişcare<br />
neeconomică a capitalului care trebuia să perturbe atât strângerea de capitalii cât şi câştigul lucrătorului 28 .<br />
100r<br />
Ca dovadă uimitoare de exactitatea deplină a descrierii economistului german că esenţa unei asemenea<br />
întreprinderi 29 este specula servă procedimentele de la noi.<br />
Creditul Mobiliar nu există încă. Statutele lui sunt necunoscute, n-au fost tipărite încă; nici un decret al regelui 30<br />
n-au autorizat existenţa societăţii.<br />
Ministerul Comerţului şi Lucrărilor Publice de la noi e abia în stadiul de-a se informa daca persoanele<br />
fondatorilor sunt onorabile şi daca instituţia poate fi în folosul comerţului.<br />
Ei bine, deja se speculează acţiile neexistente 31 ale unei societăţi neexistente.