Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

DIN MANUSCRISE
[„ŞI DUPĂ CĂDEREA ..."]
2264
şi după căderea d-lui Gladstone va fi evident iarăşi esenţial 1 alta. Ţinta oricării 256r politici esterioare e se
'nţelege conservarea ţării 2 şi a naţionalităţii; a găsi un sistem de purtare adaptabil tuturor împrejurărilor 3 ce se opun
acestei ţinte este un problem care face din politică mai mult o artă decât o ştiinţă, mai ales în timpi în care echilibrul 4
european nu e stabilit în mod definitiv.
Fiindcă după stil se recunoaşte că bucăţelele de articol din numărul de vineri al ,,Românului" sunt scrise de d.
C.A. Rosetti, am fi dorit ca să le şi iscălească, precum articolul din 5 ,,Deutsche Revue" e iscălit. Deja iscălitura unui
articol e o rezervă ce individualizează oarecum părerile unui scriitor. Neiscălit , articolul din ,,Românul" e adresat de
partidul liberal întreg partidului conservator întreg; iscălit, e adresat de d. 6 C.A. Rosetti ca om politic d-lui Maiorescu
asemenea ca om politic. Cu anonimul cu care vorbeşte ,,Românul" s-ar fi cuvenit să ţie
1. după alta şters 2. după neamului şters 3. repetat din inadvertenţă dar şters; intenţia iniţială era de a scrie împrejurărilor
con[trarie ] 4. după echilibrarea şters 5, urmează ,,Timpul" e iscălit cu un [pseudonim] 6. după ziaristul şters
[„CA SĂ AIBĂ CINEVA O IDEE ..."]
2257
Ca să aibă cineva o idee despre caracterul românilor trebuie să ţie seama de următoarele 420 v lucruri: De la 1220
şi pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al 1 pământului recunoscut de bunăvoie de toată
lumea, dreptul consuetudinar — Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii şi polonii acestui 2 complex de datine străbune ~
a regulat viaţa lor publică şi privată în curs de şase secole.
De la 1200 şi pân [ă ] azi 3 românii n-au avut revoluţie politică. Mişcările lor din Ardeal din secolul trecut se
datoresc insuportabilităţii condiţiei lor sociale definită prin Unio trium nationum . A fost o izbucnire de răzbunare 4 a
unui popor prea apăsat, nimic mai mult. La 1848 ei s-au ridicat pentr-o cauză cu totul sfântă şi legitimă: unitatea
monarhiei şi existenţa 5 dinastiei de Habsburg. În ţările române n-a fost niciodată mişcare agrară.
Codicile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu sunt mai mult de drept canonic, pentru 421 r regula clerului şi pentru
exerciţiul* politiei morale din partea* sfintei 6 noastre biserici.
Viteaz în războaie, muncitor şi cinstit în timp de pace, grăitor de adevăr, glumeţ şi senin, drept şi bun la inimă ca
un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie . (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec,
Pilat grec, Leca bulgar.)
] şters
1. după de şters 2. după acelui şters 3. după la şters 4. după răz [bunare ] şters 5. corectat din esistenţa 6. după Bi [sericii