Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

trudele şi ostenelele lor a băga pe străini ...
Dar Matei ura de moarte pe greci şi pe muscali ! Dar nici n-a vrut să primească pe ambasadorul Moscului,
strigând : ,,Să nu-i văd faţa!"
Matei Basarab era sfânt şi de aceea avea darul clarvederii . Poate că, în noaptea viitorului, ochii sufletului său, a
sufletului celui mai românesc care a existat vreodată, au întrevăzut caricaturi ca d-alde Giani, Cariagdi, Carada, C.A.
Rosetti, ba a întrevăzut poate şi ... politica şi alianţele lor.
[25 ianuarie 1881]
[,,«ROMÂNUL» CONTINUĂ A SE OCUPA ..."]
,,Românul" continuă a se ocupa cu articolul din ,,Deutsche Revue" pe care, cu obicinuita sa bună credinţă ,
continua a-l numi manifest şi program al politicei esterioare a partidului conservator.
Daca am avea a face cu oameni de bună credinţă orice discuţie în privirea aceasta ar fi încetat fără îndoială.
Cititorii „Timpului" [î ]şi [aduc] 1 aminte că, reproducând ro [mâne]şte acel studiu, i-am premis o rezervă lesne de
înţeles, care, [într-] un articol acoperit de sem [nătura ] autorului, ar fi fost de pri [sos ] [chi ]ar*, dar pe care am pus-o
[totuşi] ştiind în ce ţară trăim. Şi [în ade ]văr nu ne-am înşelat. Nu [numai că] ,,Românul" mută cu totul terenul
controversei de pe acela al obiectului pe acela al persoanelor, dar [î ]i atribuie d-lui Maiorescu lucruri pe cari nu le-a
spus niciodată, precum sunt cele publicate în ,,Politische Correspondenz", în ,,Bukarester Tagblatt" şi în altele. E
evident că atunci când cineva te acuză de-a fi zis ce n-ai zis, de-a fi făcut ceea ce n-ai făcut, orice discuţie serioasă cată
să 'nceteze .
De aceea nici credem de cuviinţă a pune în discuţie articolul d-lui Maiorescu. Oricât de interesantă ar fi
cestiunea dacă alegerea principelui Carol este sau nu întru câtva o operă a diplomaţiei germane, oricât de întunecoasă ar
fi cauza pentru care M. Sa împăratul Austriei n-a voit mai întâi să primească pe principele Dimitrie Ghica, oricât de
inesplicabile ar fi concentrările de trupe turceşti la Dunăre, toate acestea nu se pot discuta decât cu tonul liniştit al bunei
credinţe reciproce şi, unde n-o vedem aceasta, ba unde vedem că o opinie [î ]i dă ocazie „Românului" de-a se sumuţa
până a ne da lecţii de patriotism, acolo cată să renunţăm la plăcerea de-a compara argumentele noastre cu ale
,,Românului", ceea ce constituie esenţa oricării discuţii serioase.
Ceea ce voim să dăm în şirurile următoare este o esplicaţie cu totul materială.
Înainte de toate, cuvântul de ,,jună dreaptă" întrebuinţat în traducerea noastră nu e întrebuinţat în originalul
german.
_________
1 Text lacunar din cauza deteriorării ziarului
Redactorul acestei foi a tradus termenul jungconservativ cam impropriu prin juna dreaptă şi a prefăcut fără voie
o deosebire mai mult de vârstă sau de temperament într-o deosebire de vederi, precum s-au accentuat poate cândva întrun
cabinet prezidat de răposatul Epureanu. Va să zică e un termen analog, nu adecuat, acela de ,,jună dreaptă". Astfel o
eroare de traducere îi serveşte ,,Românului" drept bază a articolelor lui polemice .
E natural asemenea ca noi cei întâi să fi reprodus articolul din ,,Deutsche Revue" pentru că, dacă ,,Românul" sau
altă foaie ne apuca înainte, atunci n-am fi fost în stare de-a ne impune de mai nainte rezervele noastre faţă cu
concluziile studiului. Dar dacă nu ni le-am fi impus ar fi venit ,,Românul" să atribuie şi mai făţiş, daca se poate, acele
concluzii ca program absolut al politicei conservatoare. N-avem a ne lupta în ţara noastră numai cu argumentele, ci mai
cu seamă cu reaua credinţă a adversarilor noştri, şi de aceea eram datori a preântâmpina publicarea studiului în alte
ziare reproducându-l noi mai întâi , chiar daca forma eminentă şi vederile largi ale lui nu ne-ar fi ademenit. Articolul,
lung fiind şi tradus cu repejunea ce i se impune vrînd - nevrînd unui ziarist , a fost inserat fără chiar ca autorul să fi fost
consultat daca voieşte sau nu să-l vază tipărit în ziarul nostru, fără consultarea comitetului de redacţie, pe răspunderea
proprie a redactorului acestei foi. De ce Pentru că era o traducere dintr-o foaie din Germania, pentru că era acoperită
cu semnătura autorului, pentru că în asemenea caz orice generalizare e peste putinţă. Daca d. Dumitru Brătianu ar
publica în ,,Românul" un studiu în feliul Datoriei de conştiinţă cătră ţara sa noi credem că nu e deloc nevoie ca d. C.A.
Rosetti să noteze anume că părerile d-lui D. Brătianu nu sunt pe deplin identice cu ale sale; daca d. Ion Ghica propunea