Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

meargă rău
Şi d. Brătianu, care se pretinde român de viţă şi mare patriot, nu se convinge că e neapărat ca să lase moştenirea
altor mâni , cari s-o scoată la un capăt mai bun
Nu se mai urmeze politica bizantină de pân' acum .
Nu ştim în adevăr cum am convinge pe roşii că la cele mai multe din elementele opoziţionale — vorbim de
elemente bune şi sănătoase — interesul de-a veni la putere este nul, sub nul chiar şi că cu desăvârşire de altă natură sunt
preocupaţiunile cari le stăpânesc .
Politica practică recomandată de Machiavelli pentru a parveni şi a se susţine, politica operării cu apetituri şi
ambiţiuni şi arată urmările netăgăduite , urmări de cari oricine care are cât de puţin sentiment de om de stat trebuie să se
înspăimânte . Nu numai arta de-a mânui oamenii înseamnă a fi om politic.
Arta de-a-i mânui este cel mult un mijloc pentru a ajunge la scop, pentru a le asigura dezvoltarea, bunul trai,
prosperitatea.
Unde lipseşte ţinta, mijlocul mânuirii ambiţiilor şi intereselor nu face decât rău.
[12 noiembrie 1881 ]
[„ÎMPĂRATUL ALEXANDRU III..."]
Împăratul Alexandru III, râvnind la epitetul de împărat al ţăranilor şi preocupându-se de starea rea la care forme
de civilizaţie costisitoare au redus populaţiunile agricole din Rusia, urmarea neapărată a acestei tendenţe umane a
suveranului s-a tradus în acte administrative îndreptate în contra evreilor.
În adevăr una din cauzele esenţiale ale căderii economice a ţăranului de acolo este, ca şi la noi, evreul, care 'ntr-o
ţară unde există imense întinderi de pământ cultivabil precum e Rusia preferă a vinde rachiu şi a precupeţi, adecă, a trăi
din speculă mai bine decât din muncă.
Fără 'ndoială că nu evreii singuri vor fi de vină la starea rea a populaţiunilor rurale din Rusia, dar unul din
factorii esenţiali şi vădiţi ai acelei mizerii sunt ei. De acolo măsura, bună poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a
espedia cârduri întregi în România cu paspoarte în regulă, de-a împinge pe alţii să treacă noaptea fără pasport graniţele
ţării noastre.
Nu trebuie să fie cineva un observator tocmai adânc pentru a vedea că România geme de evrei ruseşti. Noaptea,
uliţele Bucureştilor sunt pline de figuri cu totul străine, la cari recunoşti numaidecât că abia de ieri li s-a comandat de -
a - şi rade barba şi de - a - şi tăia perciunii; toate colţurile de uliţă sunt pline de colportori şi precupeţi, pe cari nimeni nu
i-a văzut pân-în anul acesta, c-un cuvânt suntem ameninţaţi de-a vedea şi Bucureştii prefăcându-se într-un murdar cuib
jidovesc cum sunt laşii astăzi.
Ca să dea de căpătâi puzderiei acesteia de noi venetici Ministerul de Interne a publicat un regulament privitor la
petrecerea şi aşezarea străinilor în ţară.
Nu vom discuta acest regulament de vreme ce suntem convinşi că, orice măsură ar imagina capete ca d-alde d.
C. A. Rosetti, ele vor fi născute moarte.
În locul unei legi de incolat, lege organică care să supuie la anume condiţii petrecerea străinilor în genere în ţara
noastră, d. C. A. Rosetti vine c-un reglement pe care orice alt ministru [î]l poate revoca şi pe care Caradalele sale de
toată mâna nici nu sunt dispuse de a-l lua la serios.
Dar ceea ce este neauzit şi caracterizează din nou protestaţiunile de patriotism ale foilor evreieşti din capitală
este obrăznicia cu care Alianţa izraelită stăruieşte pe lângă d. Gambetta, ministrul prezident din Franţa, de-a provoca
înlăturarea acestui reglement. Pe Rusia nu îndrăznesc s-o acuze, care alungă evreii în mod sistematic. Vai de evreii din
Rusia în ziua în care Alianţa ar îndrăzni să intervie în favorul lor; ar fi semnalul pentru un tratament şi mai energic
decât cel de până azi. Dar aci, unde nimeni nu se atinge nici de persoana, nici de avutul lor, aci, unde nu e vorba decât
de-a abate imigraţiunea lor
stricăcioasă, prin mijloace cu totul umane, cari sunt de dreptul oricărui popor, aci Alianţa îndrăzneşte a interveni şi a
calomnia din nou România.