Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Acest serviciu, cel mai greu după a noastră părere, pe care l-a făcut principele Bismarck Germaniei, se va
recunoaşte poate în alţi timpi; în Germania actuală însă n-a aflat altă recunoaştere decât că întreaga presă germană
— cu escepţii cari dispar — l-a batjocorit pe unicul bărbat politic şi cel mai avut în succese pe care l-a avut Germania
de generaţii încoace prin injurii şi suspiciuni de soiul cel mai de rând .
Cine i-ar putea-o lua a nume de rău daca, după rezultatul alegerilor actuale, cancelarul a ostenit de-a se mai
bate cu prostia şi răutatea, deşi regretăm din fundul inimei o asemenea hotărâre , din cauza patriei noastre După
principiile parlamentarismului , majoritatea înaintea căreia se retrage are să ia asupră - şi succesiunea; însă
progresiştii şi centrul pot să formeze opoziţia împreună, dar nu pot guverna împreună. E aşadar necesar ca cancelarul
să repete încercarea de a câştiga aprobarea împăratului pentru retragerea sa şi ca succesorul său să opteze între cele
două direcţiuni ale opoziţiei. În imposibilitatea de-a guverna Prusia mo -
narhic şi totuşi în acord cu principiile progresiştilor , această opţiune nu se poate întâmpla decât în favorul centrului şi a
tendenţei de-a forma, cu cooperarea partidului catolic, o majoritate capabilă de-a guverna. Din cauza luptei îndelungate pe care
principele de Bismarck a avut - o cu Centrul pe când reprezenta interesele statului cată a se recomanda pentru această misiune alte
personaje, cari n-au participat la luptele din trecut şi cari corespund mai mult cu idealurile ziarului ,,Germania" decât actualul
cancelar, care, sprijinit de marele odinioară partid naţional liberal , a crezut a putea purta această luptă, până a trebuit să renunţe
la ea, când liberalii l-au părăsit în urma neizbutirii tratărilor cu d. de Bennigsen .
După ce partidul naţional liberal a scăpat conducerea în mâinile unor elemente cu mult mai radicale, calea ce se zărea în
faţa guvernului de la 1877 a devenit impracticabilă ; la luarea altor căi e mai bine ca responsabilitatea să treacă asupra unui om
de stat care nu are antecedentele cancelarului.
[3 noiembrie 1881 ]
[„ÎMBLĂ VORBA ..."]
Îmblă vorba că, în ajunul întrunirii Corpurilor legiuitoare, cabinetul va fi supus la schimbări.
Ne-am obicinuit atât de mult cu mutaţiunile caleidoscopice ale guvernului roşu, am văzut atâtea nulităţi şi atâţi
gheşeftari perîndându-se pe băncile ministeriale încât o asemenea eventualitate n-ar mai avea meritul de-a interesa pe
cineva, indiferent fiind la ce nume răspunde carnea cu ochi care ocupă din vreme 'n vreme acele bănci. Aceeaşi
trăsătură comună de inepţie, de şiretlic advocăţesc , [î]i face să semene atât de mult unii cu alţii aceşti patrioţi de
contrabandă încât trebuie să fie cineva un profund zoolog ca să claseze sub alte rubrici menajeria decât sub aceea a
absolutei nulităţi.
Din acest punct de vedere ştirea ar fi cu totul indiferentă. Ea câştigă însemnătate prin împrejurarea că stă în
legătură cu cestiunea Dunării. Nu! Nu mai e vorba de-a înlocui pe Giani cu Fleva, pe Fleva cu Pherekydis, pe
Pherekydis cu Stolojan; chestiunea e mult mai adâncă . E vorba de-a se afla oameni cu mintea subţire cari — ce-or face,
ce-or drege — să afle modul de-a aplica formula contelui Andrassy despre ,,identitatea intereselor României cu acele
ale Austro-Ungariei".
Pre cât se ştie teoria aceasta e veche. Mai cu seamă ungurii binevoiesc a ne dovedi zilnic ce identice sunt aceste
interese şi cât de mult ne iubesc neamul şi limba. Ne pătrunde o adevărată duioşie când ne uităm peste munţi şi vedem
cu câtă bună credinţă se aplică legea naţionalităţilor bunăoară, cum pretutindenea limba românească e întrebuinţată în
administraţie şi în justiţie, cum toţi funcţionarii vorbesc cu poporul în limba lui, cum românii sunt preferaţi chiar atât de
mult, încât de dragoste ... le vine să ia lumea-n cap.
Când cineva are parte de-o privelişte atât de duioasă şi vede de cât respect, de câtă iubire se bucură conaţionalii
noştri de peste Carpaţi, mai poate fi îndoială că interesele noastre şi cele austro-ungare sunt identice Nici câtu-i negru
sub unghie.
Toată greutatea e de-a ne-o dovedi nouă aceasta. Iată o treabă de care onor. Giani nu-i capabil. De multe e
capabil acest tânăr înzestrat cu fel de fel de daruri, dar de asemenea lucru nu.
Trebuiesc aci inteligenţe mai fine. Lucrul nu se poate face deodată, din topor. Mai întâi d. Brătianu se va retrage,
se zice, pentru a lăsa câmpul liber d-lui Rosetti, ajutat de d. Cogălniceanu. Sub acest cabinet se va face desigur
încercarea de-a accentua pe faţă opoziţia guvernului în contra pretenţiunilor monarhiei vecine. Această opoziţie făcută o
dată în toată forma, se va întoarce onor. d. Brătianu cu asigurări despre deplina ei zădărnicie şi poate că d. Boerescu va