Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

De aceea însă populaţia ortodoxă orăşenească a scăzut prin superioritatea mortalităţii peste natalitate la Argeş,
Bacău, Botoşani, Galaţi, Craiova, Dorohoi, Târgul Jiului , Iaşi, Bucureşti, Turnu - severin , Piatra, Slatina , Focşani.
Roman, Caracal , Fălticeni , Tecuci , Turnu-Măgurele, Râmnicul Vâlcii , Vaslui şi Giurgiu, unde mai pretutindenea
evreii s-au înmulţit.
Daca s-au înmultit si crestinii în orase e mai numai acolo unde nu exista evrei deloc sau putini, ca la Braila, la
Buzau, la Tîrgoviste, la Husi, unde negotul e-n parte în mîna crestinilor, la Calarasi, la Cîmpulung, unde nu sînt deloc
evrei, la Ploiesti, la Bîrlad, unde asemenea o parte a negotului e-n mîni crestine. Încolo, în orase unde or fi evrei multi,
populatia urbana se stinge ca prin minune.
Astfel la Botosani nasterile crestine sînt de 320, mortile de 797, un minus de 277 de suflete; aci însa înghesuirea
elementului evreiesc e atît de mare încît cu toate ca au mai multe nasteri, 655, dar [au] si morti 711, deci o paguba de 56
insi. Dar sa lasam orasele si sa ne-ntoarcem la populatia rurala.
Unii din nobilii nostri adversari ne spun ca daca românul scade în lupta cu evreul este din cauza ca românul e
lenes, e vicios. Sa admitem un moment ca asa ar fi.
De ce românul, cînd n-are evrei lînga el, sporeste Astfel vedem ca în judete în care se afla putini evrei sau nu se
afla deloc populatia sateana sporeste. În anul 1877 taranii au sporit:
în Rîmnicul Sarat cu 1238
în Dîmbovita cu 1390
în Buzau cu 2407
în Braila cu 1415
în Dolj cu 1405
în Ialomita cu 2459
în Ilfov cu 2826
în Prahova cu 1162
în Teleorman cu 1204
în Vlasca cu 1712
Acum sa vedem cum se înmulteste populatia rurala în judetele în cari sînt evrei.
La Bacau au crescut cu 480
la Botosani a scazut cu 268
la Covurlui a crescut cu 921
la Dorohoi a scazut 1126
(în ce stare trebuie sa se afle acel judet stapînit de rosii si de jidani!)
la Falciu a crescut cu 922
la Iasi a crescut cu 265
la Neamt a crescut cu 463
la Putna a crescut cu 99
la Roman a crescut cu 47
la Suceava a scazut cu 411
la Tecuci a crescut cu 405
la Tutova a crescut cu 20
la Vaslui a crescut cu 424.
Populatia rurala a judetelor în cari nu sînt evrei are tendenta de-a creste cu 1500 — 2000 de locuitori pe an;
populatia din judetele în cari sînt multi evrei scade sub natalitate; unde sînt mai putini, sporul e ridicol si atinge abia
cifra de 100, 50, 20 chiar.
Exista în adevar si judete curat românesti în care sporul populatiei e mic, dar acolo natalitatea e mare. Se vede ca
judetele sînt suprapopulate în raport cu întinderea lor si cu mijloacele de subsistenta.
E Argesul, c-o natalitate de 4143; Gorjul, c-o natalitate de 4823; Mehedintii, c-o natalitate de 5087; Romanatii,
c-o natalitate de 4573; Vîlcea, cu 4180. Acesta e se vede maximul natalitatii pentru ele. Peste o cifra oarecare nu se
poate înmulti o populatie pe deasupra mijloacelor ei de subsistenta.
Unde sînt evrei însa natalitatea e mica, si numai mortalitatea mare. Astfel Romanul are numai 2220 nasteri si
mai tot pe-atîtea morti.
Întrebam acum de ce folos, de ce necesitate pot fi evreii economic si politic pentru o tara a carei populatie se
stinge din momentul în care ei intra în contact cu ea.
Românul e lenes, e imoral, e vicios. De ce însa nu e imoral si vicios acolo unde nu sînt evrei