Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

ar demisiona acum, miniştrii tot ar trebui să rămână până la formarea noului cabinet şi astfel ar avea ocazia de a se
justifica în faţa Camerii. Cestiunea dacă Gambetta va fi ministru - preşedinte cu sau fără portofoliu nu s-a atins; dar se
crede ca sigur că, dacă împrejurările vor chema pe Gambetta la guvern, Grevy are de gând să-i dea toată libertatea de
acţiune îndată ce ar domni o înţelegere asupra programei. Toate listele ministeriale publicate până acum sunt falşe;
Gambetta n-a făcut încă propuneri nimănui.
[7 octombrie 1881]
[„PRIN FAIMOASA SCRISOARE..."]
Prin faimoasa scrisoare din Rusciuc d. C. A. Rosetti a declarat, la 1857, că e frate cu Rosenthal.
Se vede că în calitatea de frate cu evreii, venind la minister, a înfiinţat secretariatul estraordinar pentru Moldova,
post neprevăzut în buget, neautorizat prin nici o lege, menit însă a organiza pe evrei în partid roşu.
De când d-sa are la îndemână pe d. Guţă Panu, circulările curg de la Ministerul de Interne; diletantismul literar
pus în serviciul celui politic dă naştere la o mulţime de probe de stil, iscălite de C. A. Rose. . .nthal .
Dar acest diletantism nu se mărgineşte a fi pur literar, ci e totodată, din nefericire, politic.
Ministrul nostru de interne n-are nici o idee clară despre ceea ce trebuie a se face în privirea cestiunii izraelite,
ba nici poate avea o idee. Cosmopolit precum este şi adept al teoriei ,,om şi om", necunoscător istoriei noastre naţionale
şi legislaţiunilor altor ţări pe cât privesc această materie, d. C. A. Rosetti crede a putea înlătura cestiunea izraelită
printr-o circulara concepută de ilustrul Guţă, prin care se încredinţează că legea poliţiei rurale are să facă minunea de-a
scăpa ţara de boala socială.
În acelaşi timp în care această circulară se publică, pe sub mână d. C. A. Rosetti încvartiruieşte pe jidovimea
imigrată peste toată România, împle orăşelele Ţării Româneşti cu aceleaşi elemente cari au adus decadenţa morală şi
fizică a populaţiunilor noastre din Moldova. Pe la punctele de graniţă pe de altă parte curg evreii cu paşpoarte în regulă,
căci guvernele lor respective, ca să scape de ei, le dau bucuros paşpoarte, ba poate chiar şi bani de drum.
Ţara în care d. C. A. Rosetti e stăpânitor e neapărat Eldorado al tuturor scursăturilor. La noi lucrul merge atât de
departe încât chiar dreptul de graţiare, pe care constituţia 'l dă regelui, a devenit un monopol jidovesc.
Evreii cari au bătut pe preuteasa română pentru că privea la îngroparea rabinului şorr au fost graţiaţi.
Îndată ce un evreu ar fi condamnat pentru escrocherie, pentru faliment fraudulos , pentru crime ori delicte
specific evreieşti, se ţin lanţ stăruinţele până împrejurul regelui, de unde vine neapărat... graţiarea . Românul, de va fi
furat o găină, şade luni şi ani în temniţă; evreul ce prin faliment fraudulos va fi ruinat zeci de familii poate fi sigur că va
fi graţiat, prin protecţia şi conexiunile ce le are solidaritatea neamului lor.
Dacă un judecător va fi drept şi va pronunţa sentinţe pedepsitoare asupra evreilor poate fi de mai nainte sigur că,
sau va fi pus în disponibilitate , sau permutat ... sau înaintat la vro Curte din alt loc, numai să scape cuibul evreiesc de
el.
O conspiraţie întreagă contra negoţului român, contra muncii române, contra statului român, conspiraţie la care
iau parte fără s-o ştie poate sferele noastre determi -
nante, însă unii cu bună ştiinţă şi între aceştia desigur putem cita pe d-alde Gheorghian, Guţă Panu şi pe părintele lor
spiritual, d. C. A. Rosetti.
Relevăm toate acestea pentru a putea esplica circulara, necalificabilă din punct de vedere naţional, a d-lui C. A.
Rosetti. Necalificabilă, pentru că ministrul de interne trebuie să ştie cât de mult populaţiile noastre sunt esploatate de
aceşti străini, trebuie să ştie că ţara nu se află decât în cazul de legitimă apărare. Dar se 'nţelege ... pentru fratele lui
Rosenthal legitima apărare a elementului istoric în contra imigraţiunii şi exploatării străine e o uneltire criminală. Când
poporul nu mai găseşte nici un sprijin în administraţia sa venală, în justiţia lipsită de experienţă, nicăiri, când el s-ar
decide a-şi apăra moşia precum şi-o apărau străbunii lui, cu parul, atunci d. C. A. Rosetti e virtuosul , poporul e
criminal . Dar ce să facă poporul românesc daca legiuitorii şi căpeteniile lui nu fac nimic Să se lase despoiat, să se
simtă străin în ţara lui proprie, să moară Libertatea de-a muri e desigur aceea pe cari i-o [con]cedeţi mai lesne, după
cum ne 'nvaţă datele statistice.
Existat-au şi în alte ţări cestiune izraelită, ba există încă. Dar a intervenit regele, statul, pentru a o regula, pentru
a da o scurgere elementelor parazite.